Academia Romana – Bucuresti

bucuresti

 

Academia Romana

Academia Romana este cel mai inalt for de stiinta si de cultura din Romania. A fost fondata la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literara Romana, devenita in 1867 Societatea Academica Romana, iar in 1879 Academia Romana. Conform statutului, rolul principal al Academiei consta in cultivarea limbii si literaturii romane, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii romane, studierea istoriei nationale romane si cercetarea in cele mai importante domenii stiintifice.

Album foto Academia Romana

Harta zonala Academia Romana – Bucuresti

Descriere Academia Romana

Academii, in sensul vechi al cuvantului, fusesera infiintate inca din secolul al XVI-lea, atat in Tara Romaneasca (la Bucuresti, circa 1689) cat si in Moldova (Iasi, 1707), care mai tarziu s-au transformat in primele universitati romanesti. Premergator aparitiei Academiei Romane, s-au infiintat mai multe societati culturale, precum cele de la Brasov (1821), Bucuresti (1844), Sibiu (1881), Cernauti (1862). Succesorii lor au incurajat ideea infiintarii unui institut central care sa reuneasca cele mai importante personalitati culturale ale Romaniei, dupa modelul academiilor occidentale. Unirea Principatelor Romane de la 24 ianuarie 1859 si programul amplu de reforme care i-a urmat au creat conditiile necesare pentru punerea in practica a ideii infiintarii. Intelectualii romani isi dadeau seama ca unitatea politica nu era posibila fara o unitate culturala. Cele mai reprezentative lucrari academice sunt: Dictionarul limbii romane, Dictionarul explicativ al limbii romane, Dictionarul general al literaturii romane, Micul dictionar academic si Tratatul de istoria romanilor, Academia Romana avand 181 de membri activi alesi pe viata.
Proiectul de statut a fost elaborat la 1860, dupa care a urmat o perioada de pregatire si s-au facut primele donatii. La propunerea lui C.A. Rosetti, locotenenta domneasca a aprobat la 1 aprilie 1866 regulamentul pentru formarea Societatii Literare Romane. Scopul ei principal era stabilirea ortografiei limbii romane, redactarea unei gramatici si a unui dictionar-tezaur. Regulamentul prevedea formarea societatii la Bucuresti si numirea membrilor de catre Ministerul Instructiunii si Cultelor. Prima sedinta s-a tinut, un an mai tarziu, la 1/13 august 1867. Sosirea la Bucuresti a celor mai importante personalitati, venite din toate regiunile cu ocazia deschiderii lucrarilor primei sedinte, a fost un adevarat eveniment. In prima sedinta a fost decisa adoptarea numelui de Societatea Academica Romana. Membrilor fondatori initiali li s-au mai adaugat Iosif Hodosiu (reprezentand Maramuresul), Stefan Gonata, Alexandru Roman. In total, numarul membrilor fondatori a ajuns la 25. Primul presedinte al Societatii Academice Romane a fost Ion Heliade Radulescu (pana la 1 august 1870). Institutia nou fondata a fost pentru inceput o societate nationala enciclopedica. Ea a devenit reprezentativa pentru spiritualitatea romana, reunind oameni de cultura din tara si apoi din intreaga lume. La 30 martie 1879, printr-o lege speciala, Societatea Academica Romana a fost decretata institutie nationala cu numele de Academia Romana, functionand ca for al moralitatii si independentei stiintifice. Preocuparile sale s-au extins in domeniul artelor, literelor si stiintei. De atunci, Academia Romana functioneaza ca forum national recunoscut al cercetarii stiintifice, literare si de creatie artistica. Din 9 iunie 1948, prin Decretul nr.76, Academia Romana s-a transformat in Academia Republicii Populare Romane. Concomitent, au fost indepartati peste 100 de membri. Ulterior, institutia s-a transformat in Academia Republicii Socialiste Romania. In perioada 1948-1989, in timpul dictaturii comuniste, decernarea titlului de membru al Academiei a fost instrumentalizata politic, iar criteriul eruditiei stiintifice a fost completat si nu rareori inlocuit cu cel al ”originii sanatoase” sau al ”meritelor de partid”. Dupa 1990, cand in Romania s-a reinstaurat democratia, Academia si-a recapatat numele de Academia Romana si a redevenit o institutie care activeaza pe baze democratice. Academia se compune din membri titulari, membri corespondenti si de onoare, cu totii alesi pe viata. Calitatea de membru poate fi acordata si post-mortem.
Atat membrii corespondenti cat si membrii titulari pot face propuneri pentru noi membri corespondenti. Pentru membrii titulari, propunerile pot fi facute numai din partea membrilor titulari, iar candidatii trebuie sa fie din randul membrilor corespondenti. Criteriile de eligibilitate sunt deosebit de stricte. In urma mai multor consultari si evaluari, adunarea generala decide prin vot secret acordarea statutului de membru. In Dictionarul academicienilor romani, 1866-1999, Dorina N. Rusu contabiliza ca pana in anul 1999 Academia adunase un numar de 1.494 membri, dintre care 980 romani (25 fondatori, 375 titulari, 178 de onoare, 361 corespondenti, 41 alesi post-mortem) si 514 straini (404 membri de onoare, 109 corespondenti, 1 ales post-mortem). Dintre membrii straini, tarile cu cei mai multi membri erau Franta cu 163, Germania cu 60, Italia 48, SUA 39, Anglia 22, URSS (Rusia) 20, Belgia 17 etc. Academia este o institutie finantata, in principal, de la bugetul de stat si care functioneaza autonom. Surse secundare de finantare pot fi activitatile proprii sau exploatarea propriului patrimoniu, precum si donatiile. Are 3 filiale, la Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara. In subordinea sa se afla o serie de institutii prestigioase si centre de cercetare din Romania (circa 60). In anul 2001, doua dintre institutele Academiei Romane au fost recunoscute de Comunitatea Europeana ca institute de excelenta. Conform statutului actual, un mandat de presedinte are durata de patru ani, iar o persoana nu poate detine functia de presedinte pentru mai mult de doua mandate. Biroul Prezidiului Academiei Romane este format din sase academicieni, din presedintele Academiei Romane, cei patru vicepresedinti si din secretarul general.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>