Biserica Sfanta Cruce – Suceava

biserici lacas de cult obiective turistice judetul suceava

 

Biserica Sfanta Cruce

Biserica “Sfanta Cruce”, situata in Suceava este un lacas de cult armenesc ce a fost realizat in anul 1521. Biserica poate fi gasita la baza Strazii Armenesti. Lacasul formeaza, alaturi de Biserica “Sf. Simion” un ax ce defineste cel dintai nucleu de locuire a armenilor.

Album foto Biserica Sfanta Cruce

[nggallery id=389]

Harta zonala Biserica Sfanta Cruce – Suceava

Descriere Biserica Sfanta Cruce

O comunitate armeneasca s-a stabilit pe teritoriul Sucevei inca din secolul al XIII-lea. Numarul armenilor din Moldova a crescut numeric in secolul al XIV-lea, ei ocupandu-se cu comertul si mestesugurile. Tot atunci au inceput sa-si organizeze si viata religioasa. Ei si-au construit biserici si manastiri cu specificul caracteristic traditiilor si credintei poporului armean. Printr-un hrisov domnesc din anul 1401, domnitorul Alexandru cel Bun a consfintit infiintarea primei Episcopii armene din Moldova, care a functionat pe teritoriul actual al Manastirii Zamca.

Armenii si-au construit case in zona care poarta astazi numele de Strada Armeneasca, care se intinde intre Biserica “Sf. Cruce” (de langa Autogara Suceava) si Biserica “Sf. Simion”. Se presupune ca pe teritoriul actual al Bisericii “Sf. Cruce” a existat anterior o biserica mai veche de lemn. Acest lucru se deduce din existenta in biserica a unei pietre de mormant a unui oarecare Solomon, care are inscrisa pe ea anul 1426 (anul 877, conform erei armene).

Se mai pastreaza si piatra de mormant a lui Isaia, la care data nu se mai poate distinge, inscriptia fiind foarte uzata. Dupa traditie, Biserica “Sfanta Cruce” din Suceava a fost zidita in anul 1521 in timpul domniei lui Stefanita Voda (1517-1527), de catre Cristea Hanco (in armeneste Hacic Hanconian), pe locul bisericii de lemn. Nu exista informatii care sa precizeze cine au fost mesterii care au lucrat la ridicarea si pictarea bisericii. In interiorul bisericii, in peretele de sud al naosului, se gaseste zidita o piatra pe care este scrisa cu litere armenesti o inscriptie pe care se distinge anul 1521 (anul 970 al erei armene), care a fost introdusa in zid mult mai tarziu.

De o deosebita importanta este o alta piatra de mormant, pe care se afla urmatoarea inscriptie: “Aceasta e locul de odihna a martirului Hagop, fiul lui Khogea Biata, acel care a cladit biserica, in anul 1055, la g. mai. S-a scris. Amin”. Aceasta piatra de mormant a pus in incurcatura pe istorici care cunosc precis din documente ca Biserica armeneasca “Sf. Cruce” a fost ctitorita de catre Hacic Hanconian. Istoricul armean H. Dj. Siruni, tinand seama ca anul erei armene 1055 corespunde cu anul de la Hristos 1606, presupune ca aceasta piatra de mormant, care mentioneaza ca ctitor al Bisericii Sf. Cruce pe Khogea Biata, este adusa din alta parte sau vrea sa arate ca respectivul ctitor pomenit “a cladit numai o parte a bisericii, sau clopotnita”.

Biserica a fost refacuta de mai multe ori, ceea ce ii confera aspectul unei constructii din secolul al XVIII-lea. Desi destinata cultului armean, prezinta numeroase elemente arhitectonice comune cu bisericile moldovenesti. In anul 1776 a fost construita in curtea bisericii Capela “Sf. Ioan”, pentru pomenirea epitropului armean Hovhannes Capri. In curtea bisericii a functionat si o scoala armeana.

La inceputul secolului al XX-lea, calea ferata urbana Itcani-Areni trecea la cativa metri departare de zidurile Bisericii “Sf. Cruce”, pe strada Vasile Alecsandri. In anul 1918, trepidatiile au cauzat prabusirea turlei de deasupra naosului. Dupa primul razboi mondial, s-a renuntat la folosirea acestei linii ferate urbane care a fost dezafectata. Abia in anul 1935 s-au efectuat lucrari de restaurare a naosului si altarului bisericii. Bolta naosului a fost refacuta, la partea superioara din ghips fiind folosita ca armatura o plasa de sarma.

Turla de deasupra naosului nu a mai putut fi reconstruita. In interior, sub stratul de tencuiala mai noua, s-au gasit resturi de pictura veche pe zidul de nord al bisericii. In fata bisericii se afla un turn-clopotnita, modest ca inaltime si sprijinit de doua contraforturi, despre care nu exista informatii certe privind data construirii. De asemenea, si acesta a suferit lucrari de restaurare, cu acest prilej introducandu-se intr-unul din ziduri o piatra de mormant.

Biserica este construita de la fundatie pana la 3-4 metri inaltime din piatra, iar in continuare din caramida. Naosul bisericii este boltit si prelungit spre vest printr-un spatiu boltit deosebit, iar pronaosul este impartit in doua. Exista doua intrari in naos: una prin pronaos si a doua, pe latura de sud, neaxata in latura transversala a naosului. Biserica nu este pictata in interior, avand pe pereti icoane armenesti.

In interiorul bisericii se pastreaza lespedea funerara a diaconului Asvadur, fiul lui Cailcea, datata cu anul 1522 (anul 971 era armeana). Acesta fusese ingropat la temeliile bisericii, unde se mai gaseau si alte doua morminte mai vechi. Piatra sa de mormant a fost descoperita alaturi de alte doua pietre de mormant si de trei schelete omenesti in timpul sapaturilor facute in partea de nord a cartierului romanesc Sf. Dumitru, la 11 iunie 1860.

In curtea bisericii au fost mutate in secolul al XIX-lea mai multe pietre de mormant din fostul cimitir al Bisericii Armenesti “Sf. Treime”, care se afla in Gradina Vasile Cocarla a Liceului Stefan cel Mare, azi spatiu construit al cartierului Mihai Viteazu – Est. Pietrele de mormant sunt vechi, avand inscriptionate pe ele anii 1577, 1612, 1618, 1626, 1641. Biserica a fost renovata si in prezent este folosita pentru celebrarea liturghiilor armenesti. Hramul acestei biserici este sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci, celebrata in fiecare an la data de 14 septembrie.


 
 
 
 
 
 

Comentarii articol: 1

 
  1. ARAMAIS VARTABED SLUGHIAN
    2010-05-24
    08:30:03

    DRAGI MEI CRESTINI,
    VA SCRIU DIN EXILUL MEU CARE ESTE IN SUA CALIFORNIA, IMI AMINTESC MEREU DE VOI CARE ERATI DREPTI IN CREDINTA SI DOMNUL NOSTRU ISUS HRISTOS, MA ROG CA DUNUL DUMMNEZEU SA VA BINECUVINTEZE SI SA VA PASTREZE MERU IN PAZA LUI , ACUM SI IN VECII VECILOR AMEN . ARAMAIS ARTABED

     
 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>