Carpatii Meridionali

 

Carpatii Meridionali

Carpatii Meridionali, alaturi de Carpatii Orientali si Carpatii Occidentali reprezinta cele trei mari grupe muntoase ale Romaniei. Denumirea lor este data referitor la pozitia lor geografica (la sud, deci meridionali ca pozitie) fata de Depresiunea Colinara a Transilvaniei, care reprezinta simultan si limita lor nordica. Carpatii Meridionali reprezinta cea mai masiva, tipica si spectaculoasa regiune montana a tarii, avand unele similitudini cu Alpii. Parte distincta a Carpatilor Meridionali, Muntii Fagaras, cei mai spectaculosi, inalti si salbatici munti ai Romaniei, i-au inspirat pe Carpatii Meridionaligeograful francez Emmanuel de Martonne sa-i denumeasca si Alpii Transilvaniei, conform lucrarii sale Recherches sur l’Evolution morphologique des Alpes de Transylvanie (Karpates meridionales), publicata la Paris, Editura Delagrave, 1906. Limita lor vestica, spre Carpatii Occidentali, este culoarul depresionar Cerna – Timis – Bistra – Hateg – Stei – Orastie, iar limita lor estica (spre Carpatii Curburii) o reprezinta Valea Prahovei. Principalele caracteristici are reliefului Carpatilor Meridionali sunt: au cele mai mari altitudini din sectorul romanesc al Carpatilor, culminand in multe locuri la inaltimi ce depasesc 2500m (cele mai inalte varfuri sunt Moldoveanu – 2544m, si Negoiu – 2535m); in alcatuirea Carpatilor Meridionali predomina rocile dure (sisturi cristaline, in principal), care dau reliefului un aspect masiv; pe crestele cele mai inalte ale muntilor exista un relief care a rezultat in urma actiunii de eroziune a ghetarilor din timpul erei glaciare – formele de relief principale sunt circurile si vaile glaciare; masivitatea remarcabila Carpatii Meridionalisi fragmentarea redusa sunt puse in evidenta si de numarul mic de depresiuni; de asemenea, exista doar doua vai transversale care segmenteaza sectorul meridional al Carpatilor (Jiu si Olt). Limita sudica a Carpatilor Meridionali o reprezinta un abrupt major (pe alocuri avand o diferenta de nivel pana la 1000m) format din trei grupe: Subcarpatii Curburii (intre Prahova si Dambovita), Subcarpatii Getici (intre Dambovita si Motru) si Podisul Mehedinti (intre Motru si Dunare). In Carpatii Meridionali se disting patru grupe majore de munti: Grupa montana Bucegi – Leaota – Piatra Craiului, sau grupa extrem estica; Grupa montana Iezer – Papusa – Fagaras, sau grupa estica; Grupa montana Sureanu – Parang – Lotrului, sau grupa centrala si Grupa montana Retezat – Godeanu, sau Carpatii Meridionaligrupa vestica, respectiv 23 de sub-grupe montane in total.
Grupa Bucegi este cuprinsa intre vaile superioare ale Dambovitei si Prahovei, se deosebeste de celelalte sectoare prin existenta pe intinderi mai mari a stratelor sedimentare (calcare si conglomerate). Aceasta grupa este formata din trei masive muntoase – Bucegi, Piatra Craiului si Leaota – si un culoar transversal (Culoarul Bran – Rucar). Muntii Bucegi, foarte cunoscuti datorita importantei lor turistice, se remarca prin prezenta unor strate groase de conglomerate, care determina aparitia pe margini a unor abrupturi, forme de relief specifice (cum ar fi Babele si Sfinxul), si, la mari inaltimi, a unui platou intins (Platoul Bucegilor). In jurul Varfului Omu (2505 m), cel mai inalt din acest masiv, exista urme ale reliefului glaciar. Muntii Piatra Craiului, alcatuiti in mare parte din calcare, au aspectul unei creste foarte ascutite si abrupte.
Grupa Fagaras, situata intre Dambovita si Olt, este cea mai inalta grupa montana din Carpatii Meridionali, avand, pe Carpatii Meridionalilanga cele doua varfuri (Moldoveanu si Negoiu), mai multe inaltimi peste 2500m. Din aceasta grupa fac parte Muntii Fagaras, in nord, si o serie de culmi mai joase, situate in sud – dintre care Muntii Iezer sunt cei mai inalti si masivi. Muntii Fagaras au o creasta centrala, orientata est-vest, unde inaltimile se mentin peste 2000m, accesul este foarte dificil si relieful este foarte accidentat. Creasta Muntilor Fagaras si zona inalta a Muntilor Iezer au un relief glaciar foarte dezvoltat. Intre muntii Fagaras, Cozia si Lotrului, pe Valea Oltului, se afla Depresiunea Lovistei.
Grupa Parang, cuprinsa intre Olt, Jiu si Strei, se remarca prin intinderea mai mare si existenta unor intinse suprafete netede. Culmile muntoase pornesc din Muntii Parang (Vf. Parangul Mare, 2519m) spre nord (muntii Sureanului si Candrelului) si spre est (Lotrului si Capatanii). Relieful glaciar este prezent in Carpatii Meridionalijurul varfurilor inalte, dar mai putin dezvoltat decat in Muntii Fagaras.
Grupa Retezat – Godeanu este cuprinsa intre Jiu si Culoarul Timis – Cerna. Desi cele mai mari inaltimi se afla in Muntii Retezat (Vf. Peleaga, 2509m), masivele muntoase pornesc din Muntii Godeanu, care sunt amplasati in centrul acestei grupe. Muntii Retezat au un relief glaciar foarte expresiv si dezvoltat, care intrece in dimensiuni si varietate formele de relief similare din Muntii Fagaras. Pe marginile acestei grupe, in zonele cu roci calcaroase, apar chei si formatiuni carstice. In partea de est se afla Depresiunea Petrosani (intinsa si alungita pe cursul superior al Jiului), iar in nord, Depresiunea Hateg pe raul Strei.

 Ai fost aici?
 
 

Comentarii articol: 1

 
  1. MIRCEA
    2013-10-06
    17:49:44

    Interesant si util acest comentariu. Se puteasa fie si mai dezvoltat. Oricum, multumim.

     
 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>