Castelul Corvinilor – Huniazilor

castele castele din transilvania hunedoara obiective turistice judetul hunedoara

 

Castelul Corvinilor

Unul dintre cele mai reprezentative obiective culturale ce reflecta influenta arhitecturii gotice in Romania este Castelul Corvinilor sau altfel spus Castelul Hunedoarei. Situat in localitatea Hunedoara, castelul este una dintre cele mai impunatoare si vestite cladiri, fosta proprietate a lui Ioan de Hunedoara.

Albumul foto al Cetatii Corvinilor

[nggallery id=8]

Harta zonala a Castelului Corvinilor


Descriere Castelul Corvinilor

Asezarea este atestata documentar inca din anul 1278 si este strans legata de arhidiaconatul de Hunedoara. Proprietatea nobila a fost donata familiei Voicu (Ioan de Hunedoara – fiu) de catre regele Sigismund de Luxemburg in anul 1409 insa de-a lungul timpului Castelul a avut mai multi proprietari ce i-au schimbat infatisarea dupa bunul plac. Familia Corvin este una dintre cele ce au detinut castelul generatie cu generatie. Astfel in anul 1457 Matia Corvin devine rege al Ungariei si initiaza aparitia Bibliotecii Corvina. Ioan Corvin, fiu nelegitim al Matiei Corvin devine propietar al castelului in anul 1482 cand acesta ii este donat de catre tatal sau. Vaduva lui Ioan Corvin de Hunedoara, Beatrix de Frangepan, se casatoreste cu George de Brandenburg si detin Castelul pana in 1526. Ultima legatura a familiei se incheie in urma titlului de rege obtinut de Ioan Szapoyai, castelul fiind pierdut de catre George de Brandenburg. Castelul Corvinilor a fost proprietate a statului austriac, austro-ungar, iar in 1918 devine parte a Romaniei. Alti propietari ai castelului au fost Enyengy Török Gaspar si Nicolae, Balint Török, Ioan si Francisc Török, Ioan Török junior, Stefan Török, CatalinaTörök, Gabriel Bethlen (1605, 1613 – 1629) Principe al Transilvaniei si al Partiumului si comite al secuilor, Stefan Bethlen (1629), Stefan si Petru Bethlen (1630 – 1646), Stefan Bethlen (1646 – 1648), Catalina Bethlen maritata Zolyomi (1648 – 1666), Nicolae si Maria Zolyomi (1666 – 1671) si Mihail Apaffy I Principe al Transilvaniei incepand din 1661.

Zona Hunedoarei este exploatata in scop arheologic descoperindu-se aici numeroase piese apartinand unor perioade diferite. Gradina Castelului, Cimitrul Reformat alaturi de Persterile Cauce si Pestera Mica sunt parti ale Hunedoarei pline de istoria Neoliticului, Eneoliticului, Epocii de Bronz, a celei dacice si romane dar mai ales a Evului Mediu. Castelul Corvinilor a fost marcat de specificul perioadelor gotice si renascentiste prin ancadramente simple, blazoane reprezentative pentru familia Corvinilor si chei de bolta cu elemente florale sau geometrice. Blazonul familiei Corvinilor este reprezentat de un corb ce tine in cioc un inel. Legendele spun ca Ioan de Hunedoara ar fi fost fiul nelegitim al Regelui Sigismund de Luxemburg iar inelul a fost daruit spre recunoasterea lui la Curtea Regala.

Zidurile de curtina ale castelului sunt flancate de turnuri circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Tobosarilor) si rectangulare. Capela situata pe partea estica a constructiei are sprijinita pe stalpii acesteia  o galerie cu tribuna specifica  arhitecturii gotice locale iar in zona dintre curtina veche si cea noua este plasata fantana. Latura vestica a Castelului reprezinta palatul cu Sala Cavalerilor, Sala Dietei si scara spirala. In incinta Salii Dietei este amplasata o galerie cu burdufuri, element unic in Transilvania. Turnul de aparare Nje Boisia (“nu te teme”) denumit de sarbi are cinci niveluri iar legatura cu restul constructiei se face printr-o galerie din calcar domolitic. Secolul al XVII-lea aduce schimbari importante ce aveau atat scop militar (se construieste Turnul Alb si Terasa de Artilerie) cat si civil. Pe latura estica este construit de catre principele Gabriel Bethlen un nou palat cu doua niveluri. Sala Dietei este reamenajata la fel si capela de unde se inlatura boltele gotice si se schimba forma ferestrelor. O alta atractie este reprezentata de frescele ce reflecta moda renascentista moderna si matura. Acestea sunt pictate cu alb si rosu-caramiziu si au motive decorative in forma de spirala. Fresca din Sala Dietei contine preainalti bisericesti, personalitati nobile dar si imagini ale fortificatiilor Transilvanene. Singura pictura ce are caracter laic se gaseste in aripa Matei si dateaza din secolul XV. Aceasta infatiseaza in patru scene modalitatea in care Ioan de Hunedoara dobandeste stema familiei Huniazilor. Inscriptiile din interiorul castelului sunt scrise cu caratere gotice in limba latina sau in limba araba veche. Cele mai importante sunt inscriptia din Sala CavalerilorHoc opus fecit fieri Mag(nifi)c(us) Johannes de Hunyad regni Hung(ar)i(ae) gub(e)r(n)a(t)or A(nn)o D(omin)i MCCCCLII (Aceasta lucrare a facut-o mandrul si maretul Ioan de Hunedoara, guvernatorul regatului Ungariei, in anul Domnului 1452) si cea de pe zidul fantanii „Apa aveti dar suflet nu”, scrisa de un prizonier. In incinta castelului veti gasi mobilier specific secolului XVIII de factura gotica si renascentista,exponate ce reusesc sa creeze o imagine clara a bunastarii familiei Corvin. Instalatiile de foc ce erau sobe construite din caramida au ramas insa distruse o data cu lucrarile de restaurare. Dintre piesele ce atrag atentia turistilor amintim de doua prasele de cutit si costume nobiliare ale Renasterii mature.

Castelul aflat inca in renovare este deschis turistilor ce sunt interesati de istoria familiei Corvinilor,a stilului de viata si a elementelor arhitecturale unice in Transilvania.


 
 
 
 
 
 

Comentarii articol: 2

 
  1. Boros Teodora
    2014-02-09
    16:19:28

    Un Castel minunat

     
  2. valentin
    2010-08-08
    22:02:04

    Am locuit in Deva,la25 km de Hunedoara 20 de ani.cunosc foarte bine acest castel.Ma bucur ca este in atentia turismului,asa promovam Romania,dar nu este suficient,ne miscam incet,si alesii locali fac din ce in ce maiputin,pentru romani si prestigiul tarii.

     
 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>