Castrul roman Arutela – Valcea

cetati cetati din oltenia obiective turistice judetul valcea

 

Castrul roman Arutela

Castrul roman Arutela se gaseste pe malul stang al Oltului, in vecinatatea Manastirii Cozia, intre localitatile Pausa si Caciulata, in punctul numit Poiana Bivolari, fiind trecut in lista monumentelor istorice datand din epoca romana, anii 137–138 d.C. Castrul Arutela facea parte din “Drumul Oltului”, drum cu caracter rutier, dar si militar, ce strabatea raul de-a lungul urmatoarelor fortificatii: RomulaAcidavaRusidavaPons AlutiBuridavaCastra TraianaArutelaPraetoriumPons VetusStenarum. In privinta numelui castrului, exista mai multe ipoteze, considerandu-se fie ca acesta ar veni de la toponimicul Alutus (Olt in limba latina), fie ar reprezenta un nume de origine autohton dacic.

Album foto Castrul roman Arutela

[nggallery id=1312]

Harta zonala Castrul roman Arutela – Valcea

Descriere Castrul roman Arutela

Datarea Castrului Arutela s-a facut pe baza unei inscriptii romane, descoperita in dublu exemplar in fata a doua din portile castrului, din care rezulta ca acesta a fost construit in vremea imparatului Hadrian, de un detasament de arcasi sirieni (Suri Sagittari), in anul 138, din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator si guvernator militar al Daciei Inferior. Ultima moneda, ca datare, descoperita la Arutela, a fost emisa intre anii 220–223 d.C.

La Arutela a existat si o asezare dacica, care si-a prelungit existenta sub stapanirea imperiului roman. Primele sapaturi, in punctul Poiana Bivolari, s-au facut de catre Ministerul Domeniilor, in anii 1888–1889, pentru captarea apelor termale sulfuroase. S-au descoperit obiecte de metal si monede romane de la Hadrian, Septimiu Sever, Iulia Doamna si Caracalla.
Intre anii 1890–1892, Grigore Tocilescu si Pamfil Polonic fac sapaturi partiale, scotand la iveala in intregime baile romane si partial ruinele castrului. Ruinele Castrului Arutela au fost in parte acoperite cu prilejul constructiei caii ferate Ramnicu Valcea – Raul Vadului intre anii 1897–1902, in timp ce baile au disparut in intregime. In 1967, Muzeul Militar National, redeschide santierul de cercetare pana in 1970 si din nou in 1978, prilej care a permis dezvelirea completa a ruinelor care nu fusesera distruse la construirea caii ferate. Pe timpul sapaturilor arheologice s-au descoperit diferite obiecte ca arme, monede, vase si inscriptii, expuse astazi la Muzeul Militar din Bucuresti. Dupa terminarea sapaturilor, Castrul Arutela a devenit monument istoric si deschis publicului. Intre anii 1982–1983, castrul a fost refacut dupa proiectul arhitectului Aurel Teodorescu, intocmit pe baza documentatiei realizate de Cristian Vladescu, coordonatorul cercetarilor facute anterior de Muzeul Militar. S-a reconstituit pentru prima data poarta pretoriana (porta praetoria) cu cele doua turnuri care o flancheaza.

Fortificatia construita din lespezi de piatra are forma patrata cu laturile de 60 de metri prevazute cu turnuri semicirculare la colturi si turnuri patrate de o parte si de alta a portii pretoriene. Pe celelalte doua laturi se vad portile de serviciu (porta principalis dextra si porta principalis sinistra). Zidul de incinta a fost ridicat din blocuri mari de piatra de forma dreptunghiulara si, dupa caz, lespezi subtiri si piatra marunta, nefasonata, prinse cu mortar, pentru a se asigura orizontalitatea. La partea interioara a zidului de aparare sunt construiti o serie de pinteni din piatra, care alcatuiau compartimente menite sa adaposteasca baraci pentru depozite de materiale si grajduri pentru caii trupei, iar deasupra lor se asezau barne de lemn care formau puntea continua pentru drumul de rond al santinelelor. In interiorul castrului din dreptul portii pretoriene porneste o alee, via praetoria, alcatuita din pavaj de pietre de rau, care se intretaie cu via principalis, in fata cladirii comandantului (praetorium). In spatiile rezultate din aceasta intersectie se distinge o sala de adunare a soldatilor (collegium militare) cu opt baze rectangulare pe mijloc pentru sustinerea acoperisului. In restul spatiului liber erau pavilioanele soldatilor si un atelier de fierarie pentru nevoile garnizoanei.

La 20 de metri spre rasarit de poarta pretoriana a fost descoperit drumul strategic roman din Valea Oltului, lat de sase metri si pavat cu blocuri mari de piatra. Legionarii din castrul Arutela aveau misiunea de a supraveghea, intretine si asigura circulatia pe acest drum spre Transilvania. Arutela facea parte, alaturi de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de aparare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasa de la rasarit. La nord de castru se afla Piscul lui Teofil, pe platoul caruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreapta spre est, la 300 de metri inaltime fata de punctul Poiana Bivolari. Acest turn, orientat spre Raul Olt, avea rolul de a supraveghea intrarea in defileu, catre Dacia Superior, asigurand totodata si urmarirea traficului spre Castra Traiana (Daesti). Conform constatarilor si dovezilor arheologice, in prima jumatate a secolului III, o revarsare neobisnuita a Oltului a distrus latura de vest a castrului, determinand retragerea de aici a garnizoanei romane.

Prezentare video Castrul roman Arutela


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>