Cetatea Dacica Capalna

capalna cetate dacica cetati cetati din transilvania

 

Cetatea Dacica Capalna

Cetatea Dacica Capalna se afla in comuna Sasciori, la 18 km de Orasul Sebes, pe Dealul Gargalau, ori Dealul Cetatii, cum mai este numit, cu o buna pozitie strategica, situata la 610m altitudine si dominand Valea Sebesului, o cetate cu ziduri de piatra, in opus quadratum, care incing partea superioara a dealului, legata fiind de restul inaltimilor cu o sa ingusta si marginita de doua paraie: Valea Gargalaului si Paraul Rapii. Platoul cetatii, alcatuit din trei terase, de dimensiuni reduse, este de forma ovala, masurand 56X42m. Accesul dinspre sud-vest era barat cu ajutorul unui val de pamant, nu prea inalt, prevazut cu un sant interior.

Album foto Cetatea Dacica Capalna
[nggallery id=771]

Harta zonala Cetatea Dacica Capalna – Alba

Descriere Cetatea Dacica Capalna

Cetatea Dacica Capalna constituie una dintre verigile lantului de fortificatii de pe cele doua versante ale Carpatilor, menit sa supravegheze principalele treceri peste munti pe drumurile de plai circulate in toate timpurile. Capalna si Banita sunt cele doua cetati incluse in patrimoniul UNESCO ca parti ale sistemului defensiv dacic, dar care nu se afla in Muntii Orastiei, centrul regatului. Fortificatia, amplasata in hotarul satului Capalna, judetul Alba, pe un deal ce prezinta numeroase pante abrupte, avand o altitudine maxima de 687 metri.

Denumirea de Cetate arata ca localnicii stiau de mult timp de existenta ruinelor. Partea superioara a fost amenajata in terase, fiind protejata de turnul-locuinta, care este si punctul de start pentru zidul de incinta. Turnul se gaseste in fata seii, pe o platforma care s-a taiat in stanca. Acesta se inalta pe un plan patrat, ce are latura de 9,5 metri cu grosimea zidului de 1,73 metri. Intrarea se face prin partea sud-estica. De la inaltimea de 1,7 metri zidul de tip murus Dacicus continua inca aprox. 3m in caramida slab arsa urma acoperisul din sindrila.

Zidul de incinta inegal ca grosime (de la 1,5m la 2,5m) se pastreaza acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Paramentul interior era suplinit, in partea inferioara a zidului, de stanca si se ridica din blocuri de calcar abia de la oarecare inaltime, cu un perimetru al cetatii (zid si o latura a turnului-locuinta) ce masoara 280m. Intrarea principala in cetate se facea prin turnul situat in partea de sus. Pe latura nord-estica se gaseste intrarea secundara protejata de doua ziduri. In incinta cetatii se aflau numeroase constructii, pe terasa de sus se gasea o constructie cu pereti din lemn si baza de piatra, in apropierea turnului locuinta, o scara cu baza de piatra, un canal si mai multe baraci de lemn. In aceasta zona se gasesc numeroase obiecte de  ceramica care au fost lucrate manual, dar si la roata, obiecte din fier, argint si bronz, vase din bronz, monede romane republicane si imperiale.

Se crede ca cetatea a fost ridicata in vremea lui Burebista si a incetat sa mai fie folosita in urma incendiu din timpul razboaielor daco-romane de la inceputul sec. 2 p. Chr care a afectat intreaga constructie. Menirea ei strategica era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, strabatea muntii prin Pasul Urdele si cobora in Valea Somesului. Blocurile de calcar utilizate la ridicarea turnului si zidurilor cetatii au fost fasonate in cariera, iar la Capalna s-au mai executat doar mici ajustari. Intrarea in turn se afla pe latura de S-E, fiind placata lateral cu lespezi de calcar. Inaltimea zidurilor este de aprox. 1,7 metri ele continuand vertical din caramida, ca si in cazul turnurilor-locuinta de la Costesti Cetatuie. 

Principalul element de fortificare al cetatii Capalnei il constituie zidul de incinta care porneste perpendicular de pe laturile de S-E si N-V ale turnului-locuinta. O parte a zidului a fost construita in stanca, aceasta fiind anterior decupata, pentru a permite constructia, pe o panta de aproape 70 de grade a versantilor dealului. Starea in care s-au pastrat zidurile este mai proasta decat la cetatile din Muntii Orastiei: blocurile sunt alunecate sau iesite in afara, iar pe multe portiuni zidul nu s-a mai pastrat de loc. Lungimea totala a zidului era de aproximativ 270 de metri. Acesta a fost partial demantelat dupa pacea incheiata in urma primului razboi daco-roman si apoi reconstruit in graba in preajma celui de-al doilea conflict.

Poarta principala a cetatii se gasea in latura sud-estica, fiind reprezentata de un turn cu zidul exterior care era chiar zidul de incinta. In cel mai inalt punct de gasea platforma care a fost taiata in stanca, ce gazduia turnul de veghe. In apropierea cetatii s-au gasit si constructii civile, precum ziduri parapet, canale de drenaj, constructii de lemn si urmele unor sanctuare. S-a dedus scopul militar al cetatii, care a fost de-a lungul timpului comparata de cercetatori cu fortificatia de la Piatra Rosie, insa la dimensiuni mai mici.


 
 
 
 
 
 

Comentarii articol: 1

 
  1. kilikili
    2011-01-09
    20:25:14

    E FOARTE BUN ACEST SITE

     
 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>