Cetatea Tricule

cetati cetati din banat dunare obiective turistice judetul mehedinti

 

Cetatea Tricule

Pe malul stang al Dunarii, la distanta de 4 km de localitatea, se gasesc trei turnuri, unul din ele nemaifiind vizibil, la inceputul secolului trecut gheturile de pe Dunare naruindu-l. Ce a mai ramas in urma a urmat sa fie acoperit de apele fluviului. In prezent, cele trei constructii se afla partial sub apele Dunarii, turnul de sud fiind insa este in intregime subacvatic. Cetatea Tricule a fost construita in secolul al XV-lea in scopul opririi expansiunii otomane.

Album foto Cetatea Tricule

[nggallery id=958]

Harta zonala Cetatea Tricule – Mehedinti

Descriere Cetatea Tricule

In prezent constructiile Cetatii Tricule se afla in apele Dunarii, in timp ce turnul sudic este in totalitate sub ape. Acestea sunt situate in colturile unui triunghi. Inainte se a fi inghitite de ape acestea se gaseau pe abruptul malului stang. Conventional, au primit denumirile de nr. 1 (turnul de nord-vest), nr. 2 (cel de nord-est) si nr. 3 (cel de sud). Turnurile nr. 1 si nr. 2 sunt separate de o distanta de 20 de metri si 40 de metri fata de turnul nr. 3. Turnul 3 se afla cel mai aproape de rau, celelalte doua fiind situate la cote superioare. Dimensiunile turnului 1 erau de 6,7 x 6,5m, avand o inaltime de 10 metri, iar spre deosebire de celelalte doua turnuri, care sunt ridicate direct pe stanca, acesta este inaltat pe un strat de pamant galben si fundatia lui avea pe latura de sud adancimea de 1m. Turnul nr. 2 este conservat pe intreaga lui inaltime si pastreaza inca intregul coronament.

Singurele daune au fost produse inainte de cercetarea arheologica, de catre cautatorii de comori, care au provocat prabusirea segmentului inferior al coltului de sud-est. Astazi, aceasta spartura este acoperita de apele fluviului. Dimensiunile turnului nr. 2 sunt de 7,2 X 6,3m, iar inaltimea lui este de 11 metri. Pentru coronament a fost folosita caramida romana, la fel ca si in cazul celorlalte doua turnuri, iar zidaria pastreaza urmele barnelor esafodajului folosit la construirea lor. Interesant de notat este ca la nici-unul dintre turnuri nu se observa si urme ale unor sobe sau cosuri, care ar fi putut fi o dovada pretioasa a folosirii lor in scop rezidential.

Turnul nr. 3 a fost naruit de gheturile Dunarii in iarna anului 1924, amprenta lui la sol fiind documentata numai in planul general publicat in 1979. Dimensiunile lui sunt de 7 x 7,5m, iar inaltimea era in 1970 de 3 metri si se datora unei restaurari. Toate cele trei turnuri au fost construite din piatra bruta legata cu mortar de o foarte buna calitate, piatra fiind poate extrasa dintr-o cariera de calcar din apropiere. Zidurile tuturor turnurilor au o grosime de 1,4m iar acestea aveau trei niveluri in interior, dintre care primul era folosit drept camera de provizii si nu comunica cu exteriorul.

Accesul catre camara se facea prin intermediul unui chepeng in podeaua incaperii de la etajul intai. Intrarea in interiorul turnurilor era amenajata intr-unul dintre peretii acestui prim etaj, sub forma unei deschideri de 1m x 1,9m, cu ambrazura evazata catre interior. In ceea ce priveste planseul superior, care constituia tavanul primului etaj, el avea grinzile dispuse perpendicular pe grinzile folosite la tavanul parterului, probabil pentru a nu slabi zidaria. Deasupra acestui ultim planseu, zidurile turnurilor continua in inaltime pentru inca 2,5 metri, dar se subtiaza catre varf, ajungand sa aiba de la 1,4 metri grosime numai 0,8 metri.

Terenul din jurul celor trei turnuri nu a putut fi cercetat arheologic decat prin doua sectiuni in 1970, deoarece in anul urmator Dunarea inundase deja fortificatia si santierul nu a putut fi continuat. Eroziunea deluviala a purtat materialele arheologice catre baza pantei, motiv pentru care acestea au fost gasite in pozitie secundara si la cote diferite, cuprinse intre 1,2 si 2,4 metri. Asa se face ca materialele ceramice hallstatiene si romane, mai ales resturi de amfore de secol II-III p.Chr., sunt amestecate cu cele feudale de secol XI-XIII. De asemenea, in apropierea turnurilor, la kilometrul fluvial 1004 si la o distanta de 7 km catre nord fata de vatra actuala a satului Svinita au fost descoperite 10 morminte de adulti si de copii, orientate est-vest si lipsite de inventar, care dateaza din secolul al XIII-lea si sunt acoperite de un nivel de secol XVII-XVIII.

Nu au fost formulate posibile legaturi intre aceste 10 morminte si turnurile de la Tricule, in a caror vecinatate se afla, motiv pentru care am putea socoti numai ca ele ar fi putut apartine unor locuitori ai satelor din preajma, supusi sau nu unui nobil care ar fi putut avea resedinta la Tricule. Amenajarile turnurilor, sau mai curand lipsa amenajarilor de tip rezidential, ar pleda pentru folosirea acestora in scop strict militar, cu singura rezerva ca, asa cum aminteam deja, descrierea generala a turnurilor pare a fi facuta dupa turnul nr. 2. In epoca moderna, tot la Tricule au stat de paza si graniceri austrieci din zona SvinitaBerzascaDrencova.


 
 
 
 
 
 

Comentarii articol: 2

 
  1. Cristi Becheru
    2015-05-10
    11:40:28

    Am fost ieri si am admirat cele doua turnuri. Am avut ocazia chiar si sa le ating. Din pacate, ca cea mai mare parte a vestigiilor istorice care nu aduc un profit foarte mare si imediat, sunt lasate neprotejate. Atunci cand are un debit considerabil, Dunarea contribuie si ea, involuntar bineinteles si fara nicio vina, la distrugerea lor. Nu cred ca ar costa foarte mult un zid de protective...dar e greu cand nu doresti sa faci ceva.
    Doresc sa-i multumesc domnului care care are un petec de pamant in spatele lor si care ne-a permis accesul, mie si celor 3 prieteni care ma insoteau, pentru a putea imortaliza imaginea lor actuala.

     
  2. Mihai Ternovan
    2012-07-20
    15:20:12

    Very interesting--my Romanian is very limited and I wish this was in English.

     
 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>