Hutulii din Bucovina

obiceiuri populare traditii populare

 

Hutulii din Bucovina

Hutulii sunt un grup etnic de origine ucrainiana ce convietuiesc in Bucovina, identitatea lor nefiind elucidata pana in prezent. Comunitati de Hutuli regasim si in Maramures, dar si pe teritoriul Ucrainei. Hutulii din Bucovina sunt o comunitate de fosti oameni ai padurii, ce si-au castigat faima de oameni izolati in sate greu de ajuns, sate inconjurate de paduri virgine. Numele lor, ar veni de la termenul de hutan, (hutkatese) echivalent cu saltaret, leganat;  nume initial dat cailor, extins apoi si utilizat peiorativ si pentru populatie, este de parere istoricul Mihai Iacobescu. De numele lor este legata si existenta uneia dintre cele mai apreciate rase de cai din Europa, calul hutul, despre care se crede ca a fost creat de ei.

Hutulii din Bucovina

Cine sunt hutulii?

Iubitori de liniste si de singuratate, Hutulii din Bucovina sunt buni cititori ai naturii, isi construiau gospodariile in locuri izolate, cat mai departe de multimi, adoptand un stil de viata departe de civilizatie.

“Noi hutanii am fost asezati in muntii acestia de catra Domnul Dumnezeu dintru inceputul lumii. Si tot ne-au cuprins si ne-au ros neamurile straine, iar noi ne-am tras tot catra locuri singuratice si slobode. Asa eu, vazand ca pier si ma inabus, m-am suit pe Caliman, mai aproape de Dumnezeu. S-aici am sa mor. Iar dupa ce-oi muri, baietii si fetele mele s-or amesteca cu noroadele.” (Mihail SadoveanuTara de dincolo de negura, 1926).

Hutulii s-au retras in Nordul Bucovinei, venind ca fugari din Galitia (situatia economica precara, dificultatea stagiilor militare, conditii religioase greu de suportat). Ei s-au infiltrat fie ca pastori, fie ca zilieri pe pamanturile manastirilor. Primii hutuli sunt mentionati in izvoarele de cancelarie domneasca dupa asediul Vienei (1683). Imigrarea lor a fost favorizata de desfiintarea granitei moldo-polone intre 1691-1699, cand polonezii au ocupat tinuturile nordice ale Moldovei.

Din Carpatii Orientali, hutulii au imigrat spre Moldova pe Valea Ceremusului pana la Vijnita si lateral pe Valea Putilei, pana in bazinele Sucevei, Moldovei si Bistritei Aurii, stabilindu-se intr-o serie de localitati din acele meleaguri.

In zilele noastre, spatiul geografic ocupat de hutuli se imparte in 3 raze: din Ucraina, pe cursul Tisei Albe si Tisei Negre (Zacarpatia), Valea Prutului si a Ceremusului Negru (Ivano Francovsk) si Cernauti, de-a lungul cursului Ceremusului Alb, de asemenea in nord vestul jumatatii sudice a Bucovinei istorice, ceea ce in mare corespunde cu judetul Suceava.

In Romania, localitatile locuite de hutuli in continuare sunt: Izvoarele Sucevei, Moldova-Sulita, Benia, Breaza de Sus, Breaza, Magura, Lupcina, Cosilava, Brodina, Brodina de Sus, Sodau, Zalomestra, Cunurschi, Dotulsca, Argel, Rosca, Damacusa, Ciumarna, Iedu, Carlibaba, Moldovita, Vatra Moldovitei, Ulma, Nisipitu si Paltin.

Hutulii din Bucovina

Ce dialect folosesc hutulii?

Toate graiurile hutule s-ar fi diferentiat, in functie de anumite influente de mai tarziu (romanesti, maghiare). Graiul lor ar avea la baza limba slava.

Ca si exemplu de fraze uzuale din graiul hutul:
buna dimineata = dobrei ranoc
buna ziua = dobreidini
buna seara = dobrei vecer
noapte buna = na dobranici stii (sa vorbesti) hutula/rusina/rutena? = te znaesi pu ruschii?
nu, vorbesc numai romaneste = ni, ia lis howoriu pu rumunschii (vloschii)
la revedere (literal: Da Doamne sanatate) = Dai Boh zdorovi

Hutulii din Bucovina

Cu ce se ocupa hutulii?

Dat fiind faptul si-au conturat locuintele in apropierea padurilor, economia lor primitiva este strans legata de  cresterea oilor, vitelor cornute si cailor, care sunt folositi in padure la exploatarea lemnului. Femeile prepara din laptele obtinut de la vaci si capre, cas, smantana, cascaval afumat si le expun spre vanzare. Trebuie mentionat ca odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, reglementarile in vigoare privind fabricatul produselor lactate, taierea lemnului ii pun in dificultate financiara pe hutani.

O alta ocupatie este agricultura, acestia cultiva grau, secara, cartofi, in, canepa, in functie de regiunea tarii in care se afla fiecare. Culegerea ciupercilor si a fructelor de padure a fost mereu o ocupatie care sa asigure minimul de hrana, pe timpul iernii. Traditional la hutuli, este mustul de merisoare, recunoscut si apreciat pentru calitatile sale nutritive si curative.

Este cunoscuta relatia dintre hutul si cal ca fiind una special; din grija omului pentru acest animal atat de util in viata aspra de la munte rezultand rasa de cai hutuli, excelent adaptata la conditiile naturale vitrege.

Ca taietori de padure hutulii s-au facut remarcati pentru iscusinta lor. Acestia prelucrau lemnul si il foloseau la crearea mobilierului din case, obiecte de uz gospodaresc, arme de vanatoare. Hutanii isi procurau carnea din vanatoare. S-au remarcat, de aici, si cu prelucrarea oaselor, in special a coarnelor de cerb, fiind o indeltnicire straveche.

Hutulii din Bucovina

Bucataria hutula

Preparatele lor culinare sunt 100% naturale, create in casa, cu un ridicat aport de calorii pentru a asigura necesarul de energie in muncile pe care ei le savarsesc zilnic.

Nu lipseste din meniul lor: afumaturile de porc si vanat, produse lactate variate, oua cu jumari si smantana numita “iesnitea”, mamaliga de cartofi, balmosul (mancare traditional preparata la stana din ingrediente ca: smantana, malai, sare si bucati marunte de cas), mancare de ciuperci cu smantana,  tocanita de fragi cu smantana si multe alte mancaruri al caror gust traditional il poti simti doar la masa hutanilor.

Hutulii din Bucovina

Traditii si obiceiuri la hutuli

Traditiile hutule, atatea cate se mai cunosc si se mai practica, sunt legate de evenimentele importante din viata omului. De la botez  si pana la ingropaciune cursul vietii este insotit de obiceiuri tinand de ritualuri initiatice.

La botez , pruncul era scaldat intr-un vas in care se afla un ban de aur/argint. Apa respectiva era aruncata doar la radacina unui arbore, pentru a avea rod multi ani.

Pentru viitoarea nunta,  fetele ieseau la joc inca de la varsta de 16 ani, urmand ca in locul acela sa-si intalneasca si ursitul. O nunta hutula tine trei zile si trei nopti, dintre care nuntasii petrec doua zile la mireasa si una la mire. La intrarea in biserica se tine cont de anumite superstitii precum: daca mirii se uita inapoi in drumul spre biserica inseamna ca nu vor avea o casnicie trainica; daca mireasa calca mirele pe picior inainte de a intra in biserica inseamna ca ea va fi, in casnicie, mai autoritara decat barbatul iar daca lumanarea de cununie a mirelui sau a miresei va arde mai mult inseamna ca unul din cei doi va avea viata mai scurta. Dupa indeplinirea traditiilor mireasa primeste zestre (paturi, covoare, perne, lucrate manual).

Sfintele sarbatori Pascale, au o semnficatie deosebita si pentru hutani. Ei sunt recunoscuti pentru arta incodeirii oualor.

Hutulii din Bucovina

Femeile incep incondeierea cu o saptamana inaintea Pastelui. Culorile utilizate nu sunt intamplatoare. Albul simbolizeaza cerul, galbenul este soarele, rosul inseamna viata iar negrul pamant. Printre motivele create sunt: cerul instelat, viermele, pieptanele, ciresica, creasta curcanului, trifoiasul, soarele, potcoava , desagii popii, crucea pascala. motive animale, vegetale, casnice si de camp, dar mai ales motive cu tenta religioasa: crucea, manastirea, steaua. Ei merg la biserica cu un cos plin cu alimente, pe care preotul le sfinteste si din care se va manca in restul diminetilor de Paste.

Craciunul (Sveta) se sarbatoreste pe stil vechi la hutani.

Hutulii din Bucovina

In Ajunul Craciunului, o atentie deosebita o acorda animalelor, care sunt hranite si  ingrijite, cu mare grija, pentru ca  apoi membrii familiei sa se reuneasca in casa pentru a ajuna cu 12 feluri de mancaruri de post. Masa este servita dup ace preotul vine cu icoana in fiecare casa si ii sfinteste pe toti de acolo, inclusive bucatele.

Colindatorii isi incepeau colindele abia dupa consumarea cinei si niciodata mai inainte de aceasta.

In ziua de Anul Nou se merge cu “Psenita”, semanatul cu grau, pe la vecini, rude si apropiati pentru a le merge bine tot anul.

O alta latura a traditiilor din comunitatea hutanilor este si descantecul.  Este facut intotdeauna de catre o femeie.

Exemple de astfel de descantece: Daca de pe fundul ceaunului sar scantei, cand este rasturnata mamaliga, va ploua. Daca gainile se culca foarte tarziu, a doua zi va fi vreme rea. Daca vrejii de dovleac se catara pe tulpina porumbului, iarna va fi grea. Etc.

Hutulii din Bucovina

In Romania, hutulii dispun de o organizatie proprie, UGAEH (Uniunea Generala a Etniei Hutule), care a initiat Festivalul Hutulilor, la Herghelia Lucina din comuna Moldovita-Sulita, celebra pentru caii de rasa hutula crescuti acolo. Festivalul a devenit o manifestatie anuala, tinuta de obicei in prima duminica din iulie.

Lumea hutula inca exista, in locuri ferite ce-i drept de civilizatie dar nu intamplator. Ei doresc sa-si conserve identitatea, sa fie partasii unei lumi aparte, sa scrie file de poveste intr-un capitol al Romaniei Moderne.

Asa cum generatiile de astazi nu vor mai arata ca cele de maine, nici hutulii de altadata nu vor mai fi originali, traditionali, unici, daca vor cadea prada modernitatii.


 
 
 
 
 
 

Comentarii articol: 3

 
  1. ciprian
    2016-09-07
    12:09:07

    Ceva deosebit, dar interesant ar fi de urmarit pe teren la fata locului manifestarile culturale prilejuite de evenimente culturale. Ma intereseaza cand este ziua Hutulilor ??? Se poate afla ??

     
  2. ciprian
    2016-09-07
    12:07:58

    Ceva deosebit, dar interesan ar fi de urmarit pe teren la fata locului manifestarile culturale prilejuite de evenimente culturale. Ma intereseaza cand este ziua Hutulilor ???

     
  3. Elena
    2014-07-17
    13:22:53

    asi dori sa aflu cand este sarbatoarea hutulilor anul acesta ?

     
 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>