Manastirea Agafton

lacas de cult manastire manastiri

 

Manastirea Agafton

Manastirea Agafton este o manastire ortodoxa aflata in Lista Monumentelor Istorice din judetul Botosani din anul 2004 si este situata in satul Agafton din localitatea Curtesti, judetul Botosani, Moldova, la aproximativ 8 km sud-vest de municipiul Botosani si 5 km de Padurea Baisa.

Album foto Manastirea Agafton
[nggallery id=1929]

Harta zonala Manastirea Agafton

Descriere Manastirea Agafton

Manastirea Agafton a fost construita din barne de lemn, in jurul anului 1729 si amplasata intr-o zona pitoreasca, acoperita de paduri seculare, pe culmea unui deal, mentionata in Cartea Domneasca din 13 octombrie 1753, din vremea voievodului Mate Ghica.

Din ansamblul Manastirii Agafton fac parte Biserica Pogorarea Sfantului Duh, Biserica de lemn Sf Arhangheli Mihail si Gavril, 54 de chilii manastiresti, 5 fantani, 2 anexe gospodaresti si turnul clopotnita.

Conform legendei relatate de stareta Ambrozia Hrituc, ieromonahul Agaton s-a rezemat intr-o zi de un stejar falnic din Padurea Baisa si din interiorul sau a auzit glasuri ingeresti cantand Troparul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, ridicand o biserica din trunchiul acelui copac. Biserica cu hramul Sf. Arhangheli mihail si Gavril fiind asezamant monahal era cunoscut sub numele de Sihastria lui Agafton. Se mai spune ca aici avea loc de popas si reculegere marele poet Mihai Eminescu.

In anul 1798, istoricii spun ca boierii din zona Moldovei au insistat ca acesta manastire de calugari sa devina prima manastire de maici din zona Botosaniului, primele maicute fiind aduse de la Schitul Oraseni. Schitul ascuns in padurile dese devenea refugiul perfect pentru fiicele de boieri. Manastirea de la Agafton a fost ferita de trupele rusesti in timpul razboiului, fiind desfintata in anul 1959, odata cu istalarea regimului comunist si a fost transformata in spital de boli psihice pana in anul 1996 cand a fost reinfiintata.

Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril are functie de biserica cimitir, aici se gasesc mormintele celor trei matusi ale poetului Mihai Eminescu. Peretii interiori au fost pictati in fresca intre anii 1956 si 1957 de catre pictorul Vartolomeu Dolhan, barnele de stejar au fost placate cu scanduri vopsite in culoarea albastra, acoperit cu sindrila. In jurul bisericii se afla cimitirul monahal si la intrarea in curtea cimitirului se gaseste un turn clopotnita din lemn.

Biserica Pogorarea Sfantului Duh a fost ridicata intre anii 1838 si 1843, in stil arhitectural moldovenesc, in forma de cruce, cu acoperisul prevazut cu trei turle mari din lemn, cu baza octogonala. Pictura interioara a fost realizata in anul 1929 si restaurata intre anii 1955-1956.

La comemorarea a 150 de ani de la moartea marelui poet Mihai Eminescu, la Manastirea Agafton, s-a dezvelit un bust din marmura al poetului, sculptat de Marcel Manastireanu, in amintirea timpului petrecut la manastire.

Alte atractii turistice importante ale zonei sunt Casa Memoriala Mihai Eminescu, Biserica de lemn din Ipotesti, Muzeul etnografic din Ipotesti, Lacul din Padurea de la Baisa, Monumentul Rascoalei din 1907 din Flamanzi, Centrul Vechi din Botosani, Muzeul Judetean Botosani, Manastirea Popauti, Biserica Armeano – Gregoriana Adormirea Maicii Domnului, Biserica Romano – Catolica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, Biserica Armeana Sfanta Treime, Biserica Lipoveneasca, Biserica Ortodoxa Sfanta Cuvioasa Parascheva, Biserica Ortodoxa Nasterea Maicii Domnului, Biserica Uspenia Adormirea Maicii Domnului, Sinagoga Mare din Botosani, Biblioteca Judeteana Mihai Eminescu, Filarmonica de Stat, Teatrul de stat Mihai Eminescu, Cladirea Primariei Botosani, Biserica ortodoxa Sfantul Gheorghe Domnesc, Biserica ortodoxa Rosseti Intampinarea Domnului din Botosani, Casa Moscovici si Parcul Mihai Eminescu din Botosani.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>