Manastirea Arnota – Valcea

lacas de cult manastiri obiective turistice judetul valcea

 

Manastirea-Arnota

Manastirea Arnota este construita la altitudinea de 840 de metri, strajuind pitorescul Masiv Arnota din Muntii Capatanii, la 6 kilometri de Manastirea Bistrita, din comuna Costesti, judetul Valcea. Prin arhitectura, pictura si sculptura sa, Manastirea Arnota este considerata unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice si de arta religioasa de la noi din tara, fiind ctitorita de catre domnitorul Matei Basarab. Manastirea poarta hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil si este o manastire ortodoxa cu obste de maici.

Album foto Manastirea Arnota

[nggallery id=249]

Harta zonala Manastirea Arnota – Valcea

Descriere Manastirea Arnota

Legenda ce se pastreaza pana in zilele noastre, spune ca dupa o batalie grea cu turcii, pe care a pierdut-o, fiind urmarit de acestia, Matei Basarab s-a retras in Muntii Arnotei, refugiindu-se in rogozul unui lac cu rachita. Asa incepe in acel loc Matei Basarab zidirea Bisericii de la Arnota, inchinandu-o Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, ocrotitorii sai, ulterior aducand din Alba Iulia, trupul tatalui sau, vornicul Danciu, pentru a fi inmormantat in manastire.

Biserica manastirii Arnota a fost ridicata, intre anii 1633-1636, ani in care apare si in documentele vremii. Manastirea este atestata documentar pentru prima oara la data de 11 iulie 1636, cu ocazia cumpararii unei obcine la Bogdanesti Valcea, primind apoi la 23 aprilie 1638 un hrisov de danie de la Matei Basarab, ctitorul sau.

Domnitorul Matei Basarab a construit in jurul bisericii si locuinte pentru calugari, precum si clopotnita la intrarea in incinta, incadrata si ea de alte dependinte. Din donatiile acestuia se mai pastreaza la Arnota doua clopote datate anii 1700. Intre anii 1705 – 1706, domnitorul Constantin Brancoveanu a renovat biserica si i-a adaugat pridvorul cu turla pe care l-a pictat, insa pictura nu a rezistat in timp. A inlocuit si usile cu unele din lemn de castan, frumos sculptate, a fost inlocuita tampla cu alta din lemn sculptat si aurit. Tampla brancoveneasca se afla, in prezent, expusa la Muzeul de Arta din Bucuresti. Afectat de trecerea timpului si de cutremurul din 1838, intreg ansamblul arhitectonic al Manastirii Arnota se afla in ruina. Barbu Stirbei Voda dispune restaurarea cladirilor si organizarea unui arest politic, pe aripa vestica a manastirii intre anii 1849 – 1856.

De-a lungul vremii asezamantul a tot suferit mici modificari si reparatii, ultima interventie fiind in anul 1979 cand s-a terminat consolidarea bisericii si s-a inlocuit acoperisul cu tabla de plumb. In anul 1999 Manastirea Arnota devine manastire de maici.

Biserica este mica, cladita din zid, cu temelia din caramida presata, construita in plan trilobat. Naosul este despartit de pronaos printr-un zid care lasa pentru circulatie o deschidere de marimea unei usi.

Zidita in stil bizantin, biserica mica de plan triconc, avand 14,10 metri lungime, 3,50 metri latime in altar si 5.63 metri in abside, este armonios proportionata. La inaltimea de 5.70 de metri se ridica arcadele pe care se inalta boltile. Altarul este acoperit cu o bolta absidiala. Turla din naos este octogonala, iar pronaosul este acoperit de o calota sprijinita pe pandantivi. Pridvorul mare brancovenesc, comparat cu restul bisericii, este deschis, sustinut de sase coloane masive din piatra. El are o turla pe naos si alta, mare si ea, deasupra pridvorului. Usa de la intrare este din lemn de castan, sculptata, fiind o adevarata opera de arta. Usa de intrare are pe ea inscriptia: “Aceste usi le-a facut Constantin Brancoveanu vel logofat” (pe vremea cand nu era domnitor). Un pridvor adaugat in anul 1694, deschis pe coloane de caramida si pictat in stil brancovenesc de Enache si Preda (1705 – 1706), impodobeste vechiul locas. In exterior, zidul bisericii este inconjurat la mijloc de un brau de caramida in relief. Deasupra braului sunt ocnite adancite, iar registrul inferior are firide superficiale rotunjite. Fatadele bisericii, in acelasi stil bizantin, au fost initial modelate in caramida aparenta, formand asize verticale si orizontale ce alternau cu braie de tencuiala; absidele si naosul prezinta cornise cu doua randuri de zimti, doua registre de ocnite separate de un tor incadrat intre alte doua randuri de zimti. Pictura Manastirii Arnota este pastrata in forma ei originala care apartine lui Stroe din Targoviste (anul 1644). In pronaos, cu prilejul renovarii din anii 1705 – 1706, a intervenit asupra picturii zugravul Ioanichie Sin Preda.
Fresca, atribuita zugravului Stroe din Targoviste prezinta trasaturile caracteristice picturii de la sfarsitul secolului al XVII-lea: expresivitatea chipurilor sobre si concentrate, conturarea siluetelor prin cateva tuse de culoare, medalioane din motive florale. Albastrul cenusiu, alaturi de rosul grenat, dinamic vor deveni caracteristice iconografiei din epoca brancoveneasca. Repartitia scenelor religioase ramane cea traditionala, in altar gasim teme mistice clasice. Peretii naosului lasa sa se intrevada noul stil, mai narativ si mai decorativ. In pronaos sunt pictati domnitorul Matei Basarab cu sotia sa Elena, tinand in maini biserica, apoi Danciu vel vornic, tatal lui Matei Basarab, Preda vel spatar cu sotia sa Stanca si fiul lor, Papa, tatal lui Constantin Brancoveanu, Datco Colea, Radu, Barbu si Valsan.

Prezentare video Manastirea Arnota


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>