Manastirea Buhalnita – Neamt

lacas de cult manastiri obiective turistice judetul neamt

 

Manastirea Buhalnita

Odata trecuti de Bicaz, se observa soseaua ce se desfasoara pe o serpentine, in timp ce se inalta spre pintenul de deasupra “golfului” Potoci, conducand spre Buhalnita, localitate ce se gaseste la distanta de 50 km de Piatra Neamt. O serie de case se intind pe terasa inalta a Bistritei si pe coastele din imprejurimi, in timp ce pe fundal se inalta silueta Manastirii Buhalnita, ce poarta hramul “Intrarea in Biserica”.

Album foto Manastirea Buhalnita

Harta zonala Manastirea Buhalnita – Neamt

Descriere Manastirea Buhalnita

Biserica a fost cunoscuta pentru foarte multa vreme sub numele de Manastirea Hangu. Lacasul a fost ctitorit de Miron Barnovschi Voievod,k dupa cum el insusi afirma prin asezamantul din 25 martie 1627. Este posibil ca biserica lui Miron Barnovschi sa fie zidita pe locul unui schit de lemn suficient de modest pentru a nu mai lasa nici o urma dupa aceea. Totusi, nu se crede ca a fost o asezare calugareasca foarte trainica inainte de secolul al XVII-lea, investigatiile arheologice facute aratand ca in incinta manastirii ce exista aici inainte de formarea lacului de acumulare au dovedit cu certitudine inexistenta unor vestigii anterioare acestui secol. Se crede biserica de la Buhalnita s-a zidit pe mosia vechiului schit Poienile, ctitoria lui Gheorghe Movila. In anul 1627 Miron Barnovschi a daruit manastirii si o berarie, prima berarie din Neamt. Dupa anul 1627, Miron Barnovschi, Vasile Lupu si alti voievozi ai tarii au inzestrat Manastirea Hangu cu numeroase mosii, mori si helesteie.

In 1715, cand patriarhul Chir Samuil din Alexandria era in Moldova, voievodul Nicolae Mavrocordat a inchinat Manastirea Buhalnita Patriarhiei, impreuna cu venitul ei. Acesta a fost punctul de pornire pentru o grea perioada in existenta obstei monahale de la Buhalnita, ca o consecinta a practicarii sistemului de arendare a egumeniei. Conducerea manastirii a fost incredintata prin licitatie celui ce oferea un “embatic” anual mai mare. Egumenul Daniil, de exemplu, randuit in 1814 pe o perioada de 15 ani, se angaja sa plateasca Patriarhiei din Alexandria un embatic anual de 5.000 lei in primii 3 ani si 7.000 lei in anii urmatori, sa nu faca nici o datorie care ar putea sa greveze veniturile manastirii si sa lase Patriarhiei intreaga-i avere.

S-au realizat o serie de abuzuri si incalcari ce se revarsau pe cei ce lucrau pamantul, dar care influentau negativ si viata obstii calugaresti. Plangerile taranilor si calugarilor nu gaseau nici un ecou nici chiar in fata domnului tarii, care in fapt nu putea interveni fara mari riscuri in treburile manastirilor inchinate. Prin secularizarea din 1863 manastirea este transformata in biserica parohiala, iar in 1865, in unele chilii incepe sa functioneze o scoala primara unde copiii se familiarizau chiar de la primele lectii cu alfabetul latin. Dupa 1900, aceasta scoala se va muta intr-un nou local, vechile constructii din incinta manastirii aflandu-se intr-un avansat stadiu de degradare. Abia in 1958, cand incepe stramutarea masiva a satelor din zona lacului de acumulare al hidrocentralei de la Bicaz-Stejaru, biserica fostei Manastiri Buhalnita este demolata cu grija si reconstituita intocmai pe locul actual. Monumentul este astazi inconjurat de un zid din piatra de rau, executat destul de ingrijit.

Spre sud, intrarea in incinta este strajuita de turnul-clopotnita, o constructie prismatica, lipsita de trasaturi caracteristice, cu acoperis bulbat, de tabla. In schimb, biserica cu hramul “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” constituie o foarte reusita exemplificare a stilului moldovenesc aplicat in conditiile specifice primelor decenii ale secolului al XVII-lea. Planul este simplu, dreptunghiular, fara abside laterale pronuntate, dar cu absida altarului semicirculara si fatada vestica poligonala, situatie rar intalnita la edificiile din aceasta epoca. Acoperisul in doua ape este strapuns de o turla (probabil adaugita ulterior), situata in zona mediana a edificiului, dar nu deasupra naosului, care nu dauneaza totusi armoniei si echilibrului intregului monument; dimpotriva, il relanseaza si-i confera mai multa suplete. Fatadele nu prezinta elemente arhitecturale deosebite, fiind impodobite doar cu un brau zimtat de caramida, situat la inaltimea nasterii boltilor. Doar fereastra altarului si cea a pronaosului, ambele situate in axul edificiului, mai pastreaza chenarele originale de piatra, pe suprafata carora reapare cunoscutul motiv al baghetelor incrucisate. Aceste doua chenare au servit ca model in executarea ancadramentelor celor doua ferestre mai mari ale naosului, cu prilejul lucrarilor de reconstituire.

Pridvorul de la vest este – fara indoiala – o constructie ulterioara anului construirii bisericii. In schimb, usa de la intrare a pastrat chenarul originar de piatra, decorat cu aceleasi muluri care se intretaie la colturi. In interior, atrage atentia forma poligonala a naosului si cele doua coloane masive pe care se sprijina arcadele despartitoare dintre naos si pronaos. Compartimentarea interiorului este subliniata si prin sistemul de boltire: in sfert de sfera in pronaos si altar, calota sferica sprijinita pe patru arce imbinate in consola, deasupra naosului. Desi este adusa din Alexandria in 1859, catapeteasma nu impresioneaza prin calitati artistice deosebite. Mai interesant este decorul zoomorf al stranei arhieresti, cu motive inspirate din mastile grotesti folosite in teatrul popular de pe Valea Bistritei. S-au mai pastrat, de asemenea, cateva din cele 25 de strane sculptate, acoperite cu ornamente extrem de variate, ce confera fiecarei piese calitatea de unicat. Manastirea Buhalnita ramane un punct de atractie pentru acei iubitori de turism ecumenic care isi propun sa strabata judetul Neamt urmand drumul national 15, de-a lungul lacului de acumulare Izvorul Muntelui catre nordul judetului si, de acolo, catre vestitele manastiri din Neamt sau catre cele din Bucovina.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>