Manastirea Saharna

lacas de cult manastire manastiri obiective turistice basarabia

 

Manastirea Saharna

Rezervatia naturala Saharna, aflata intre Podisul Nistrean, la distanta de 100 de km de Chisinau gazduieste Manastirea Saharna, unul din cele mai vechi obiective de pe teritoriul Moldovei.

Album foto Manastirea Saharna

Harta zonala Manastirea Saharna

Descriere Manastirea Saharna

Complexul este format din doua manastiri, Manastirea Rupestra Bunavestire si Manastirea Sfanta Treime. Istoria lacasului a fost indelung studiata, insa nu se cunosc foarte multe date nici in prezent.

Cu toate acestea, se stie ca Manastirea Saharna a fost intemeiata in 1776 de Schimonahul Vartolomeu Ciungu. Acest nume este regasit si in trapeza manastirii, unde sunt prezentate cateva informatii despre ctitor. Vartolomeu Ciungu s-a nascut in anul 1739 si in 1776 a venit in Saharna, unde, la acea vreme era doar o zona pustie, pe care a ridicat manastirea si chiliile, alaturi de ograda.

Se presupune ca inainte de inceperea constructiei propriu-zise, schimonahul a strans o comunitate de calugari care si-a dus traiul in manastirea din stanca. Ridicarea lacasului de cult a venit ca urmare a vremii problematice de la acea perioada, astfel, manastirea terestra a fost inaltata in apropierea cailor de comunicare, insa conferea calugarilor linistea necesara pentru o viata in rugaciune.

Potrivit legendei, Vartolomeu Ciungu a trait in post timp de 40 de zile inainte de inceperea constructiei, iar inainte cu o zi Fecioara Maria i s-a aratat in vis indicand locul pe care ar fi trebuit sa se formeze lacasul de cult. Locul acesta, colina de la poalele dealurilor este gazda Manastirii Saharna.

Parintele a desfasurat constructia si ingrijirea pana in 1798, cand l-a urmat Egumenul Paisie. Cea dintai atestare dateaza din ianuarie 1495, din vremurile lui Stefan cel Mare.

In 1733, Manastirea Saharna a venit sub conducerea lui Constantin Hrisoverghi, iar in 1783 Smaranda a primit din partea matusii sale, Mariei Calimah manastirea in semn de zestre.

O perioada lunga de timp mai tarziu, in 1818 s-a decis infiintarea unei biserici de vara, care a devenit apoi biserica principala. Constructia a luat final in anul 1821 si a fost sfintita tot atunci.

In 1837 a avut loc un proces de renovare prin care a fost refacuta catapeteasma, frumos ornamentata cu icoane de mare valoare. De asemenea, in aceeasi perioada a mai fost ridicat un corp de case.

Prima manastire de aici, manastirea rupestra a fost refacuta in anul 1857, sub conducerea parintelui staret Serafim si cativa ani mai tarziu a mai fost ctitorita inca o biserica de iarna, din cauza lipsei unui sistem de incalzire a primului lacas. Noua biserica avea sa fie micuta, realizata pe un plan patrat, conturand discret stilul arhitectural moldovenesc. Aceasta a fost sfintita in numele Maicii Domnului.

Pana la 1918 aceasta a fost manastire de calugari, de atunci fiindu-i schimbat statutul si devenind manastire de maicute.

In 1950 Manastirea Saharna a avut o perioada de inflorire, fiind considerata una din cele mai frumoase si ingrijite constructii moldovenesti, insa nu a durat foarte mult aceasta perioada din cauza invaziei sovietice in 1964, cand lacasul a fost inchis si folosit pe post de spital psihiatric. Toata averea manastireasca a fost confiscata si distrusa fara remuscari. Chiliile au fost folosite ca saloane, biserica de vara pe post de depozit, iar biserica de iarna a fost amenajata pentru a fi casa de cultura.

Abia in 1991 a fost redeschisa manastirea si si-a luat din nou in serios activitatea pastorala, insa cu un numar mic de calugari care au incercat sa readuca lacasul de fagasul normal, ce fusese distrus timp de 30 de ani.

Pentru inceput, s-au facut lucrari de restaurare in biserica de iarna, pentru a putea fi sustinute slujbele si pentru oficierea tuturor serviciilor. Biserica nu prezinta picturi interioare.

Treptat, a fost refacut intreg complexul, urmand biserica de vara, unde au fost refacute picturile, cele vechi ne mai putand fi salvate. Pe peretii acesteia au fost realizate noi portrete ale sfintilor de pictorul Lazar din Rezina.

In prezent pot fi gasite la Manastirea Saharna moastele Preacuviosului Egumen Macarie Tincu, icoana Fericitei Matrona din Moscova si mici parti moastele parintilor din Lavra Kievo, cuviosului Serafim, Sfintei Mare Mucenite Varvara si o parte din piatra Mormantului Domnului.

Astazi, la manastire isi duc veacul 20 de persoane. Slujbele se tin de doua ori pe zi in rusa si in romana, iar la sarbatorile mari slujbele sunt prezentate si in greaca.

In apropierea lacasului se afla un izvor cu apa tamaduitoare. Acesta poate fi gasit pe cararea paralela cu manastirea rupestra. Izvorul Minunilor a ajutat numerosi credinciosi prin vindecarea bolilor, fie ele fizice sau sufletesti. Langa izvor a fost construit un bazin in care sa se poata scalda, insa si aici sunt cateva reguli ce trebuie respectate. Femeile au voie sa intre imbracate doar in halat sau camasi lungi, iar imbracamintea trebuie sa fie noua sau macar curata.

Datorita temperaturii scazute a apei, copii si batranii isi clatesc doar fata, mainile si picioarele, iar inainte de intrarea in apa sfanta trebuie rostita o serie de rugaciuni.


 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>