Masivul Vladeasa – Muntii Apuseni

munti munti din transilvania muntii apuseni obiective turistice judetul cluj

 

Masivul Vladeasa

Masivul Vladeasa reprezinta una dintre cele mai cunoscute unitati montane ale grupei Muntilor Apuseni, aici gasindu-se renumita Statie Meteo Vladeasa. La fel ca toate masivele Carpatilor Occidentali, Vladeasa nu impresioneaza prin inaltimi ametitoare, altitudinea maxima fiind de 1.836 in Varful Vladeasa, ci mai degraba prin pitorescul peisajelor montane linistite, dominate de vai adanci acoperite de paduri dese si de fenomene carstice incantatoare.

Album foto Masivul Vladeasa
[nggallery id=1165]

Harta zonala Masivul Vladeasa – Muntii Apuseni

Descriere Masivul Vladeasa

Masivul Vladeasa se intinde in nord pana la Valea Crisului Repede, spre vest este despartit de Muntii Padurea Craiului prin Valea Iadului, in sud sunt separati de Muntii Bihor de Valea Rachitele, Paraul Boga si Crisul Pietros, iar in partea estica se invecineaza cu Valea Hentului si Valea Sacuielului.

Masivul are o structura specifica, fiind separat in trei mari diviziuni, centrala, estica si vestica, de catre Valea Draganului si Valea Hentului. Din punct de vedere geologic, aici este prezent cunoscutul mozaic petrografic, muntii de aici fiind o amestecatura de roci dure, cristaline, roci magmatice si sedimentare. Desi are o structura fragmentata de vaile numeroase ce ii traverseaza, Muntii Vladeasa se caracterizeaza prin masivitate si culmi largi. A luat nastere de asemenea pe suprafata acestui masiv, prin eroziune, un microrelief ce se bucura de un semnificativ potential turistic, reprezentat de stanci frumos modelate si abrupturi spectaculoase, precum Pietrele Albe si Stancile de la Custura, localizate in partea sudica a Statiunii Stana de Vale, una dintre cele mai cunoscute depresiuni din vestul tarii si locul cu cele mai bogate precipitatii din tara noastra, aici cazand peste 1800 mm pe an, ca urmare a influentelor occidentale.

De-a lungul vailor ce fragmenteaza masivul s-au format chei, pesteri si alte atractii naturale ce confera varietate si o frumusete aparte peisajelor de aici. Dintre acestea merita mentionate Cheile Iadului, Cheile Miscu, Cheile Moara Dracului, Cascada Valul Miresei, Pestera Varfurasu, Pestera Ferice, Pestera cu Apa de la Bulz sau Pestera Izvorului.

Masivul se caracterizeaza printr-o biodiversitate specifica zonei, vegetatia fiind reprezentata de specii de plante rare precum argintica, fierea pamantului, rogozul, piciorul cocosului, vatamatoarea de munte sau pajistile alpine cu jnepeni si ienuperi de la peste 1500 metri altitudine. Fauna este si ea reprezentata de specii caracteristice zonei si etajului climatic de aici, in zona masivului traind mamifere precum pisica salbatica, jderul sau lupul, pasari cantatoare, acvile, soparle de munte, naparci, broaste, iar in apele de aici gasindu-se pastravi, lipani, cleni sau scobari.

Masivul are un potential turistic semnificativ si in perioada sezonului rece, existand aici posibilitatea de a practica sporturi de iarna pe o perioada de aproximativ 6 luni pe an. Exista chiar un proiect in derulare, care isi propune sa amenajeze un domeniu schiabil pe raza Localitatii Sacuieu, despre a carui finalizare nu se stie inca nimic.

Accesul in interiorul masivului nu este complicat si se poate realiza cu masina, dinspre localitatile cu care se invecineaza masivul: Huedin sau Beius. In ceea ce priveste posibilitatile de cazare, pe langa traditionalele zone de camping si Cabana Vladeasa sau Statiunea Stana de Vale ce exista aici de mai multi ani, s-au ridicat in ultimii ani mai multe hoteluri si pensiuni. De la Cabana Vladeasa pornesc si mai multe trasee montane marcate, avand diverse grade de dificultate, ce strabat masivul prin cele mai pitoresti zone ale sale, oferind vizitatorilor privelisti incantatoare.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>