Momarlanii din Valea Jiului

obiceiuri populare obiective turistice judetul hunedoara

 

Momarlani

In zona Vaii Jiului, cunoscuta si sub numele de Tara Jiurilor, o depresiune situata in Carpatii Meridionali, marginita de Muntii Parang, Sureanu, Valcanului si Retezat, este vatra Momarlanilor – o comunitate aparte, care sustin ca sunt urmasii dacilor si pastratori ai datinilor strabune.

Termenul de momarlan este explicat eronat in DEX ca: “om prost, neciplit, badaran”. Insa unele surse spun ca provine din limba maghiara: “maratvanyi”, care inseamna “ramasita”, “resturi”, dar si “urmasi” sau din termenul italian “momorlani”, care inseamna “bautor de lapte”.

Pana la mijocul secolului al XIX-lea, cand a avut loc deschiderea minelor si instaurarea comunismului, locuitorii zonei erau denumiti jieni, dupa numele Raului Jiu. Nu se cunoaste numarul exact al momarlanilor ramasi in zona, dar se estimeaza ca ar mai fi intre 14.000 si 20.000 cei ramasi in satele Rascoala, Cimpa, Taia, Jiet si Maleia si care incearca sa duca mai departe traditiile ancestrale.

Cultura momarlaneasca, inca mai pastreaza unele practici pagane, precrestine: nedeile, colindele, ingropatul mortilor in curtea casei, spoveditul la brad.

Momarlani

Nedeile sunt sarbatori campenesti, desfasurate timp de o saptamana, incepand cu prima zi a Pastelui. Punctul culminant este “praznicul” din a 2 a zi de Pasti, cand in curtea bisericii se pregateste o masa plina de bucate, aduse de familiile mai instarite. Pasatul, ciorba si tocanita de oaie sunt pregatite numai de barbati, din ele infruptandu-se toti cei care au participat la sfanta slujba. Un alt obicei care se mai pastreaza si acum, dar mult diminuat, este ca in prima zi de Pasti, capul familiei sa dea la toti membrii acesteia trei lingurite de paine muiata in vin, in gura. Acestia spuneau de fiecare data “Hristos a inviat”, iar tatal raspundea “Adevarat a inviat”.

Cea mai originala traditie este Colindul Pitarailor, din Ajunul Craciunului. La colind participa tot satul, cu steaguri inalte si o policromie deosebita. Se merge pe la toate satele, se colinda, se dau daruri si la sfarsit, gazda pleaca impreuna cu colidatorii, toti participand la o petrecere colectiva. Obiceiul se mai pastreaza in Satul Jiet. Colindele cele vechi, sunt considerate pagane. Acestea aveau subiecte laice, era vorba despre un batran, un cioban, despre acel Sfant Petru care umbla cu Dumnezeu pe pamant si nu aveau nici o legatura cu Nasterea Domnului. In vechime aceste colinde erau cantate si de trubaduri, in refrenul carora erau invocate zeitati pagane la mare cinste si pentru romani.

Un alt obicei bizar este ingroparea mortilor in curtea casei. Semnificatia ar fi ca mortul nu-si paraseste pamantul si-i vegheaza de aproape pe cei ramasi, dar totodata e o forma de a-i forta pe mostenitori sa nu vanda casa. In vremea cand nu existau acte doveditoare ale pamantului, daca cineva dorea sa dobandeasca o anumita parcela cu forta, mormantul din batatura era singura dovada ca acel loc apartine unei anumite familii.

Un alt obicei legat de inmormantare, este plantarea unui brad impodobit la capataiul mortilor. Initial bradul era pus si la baieti si la fete, dar numai la cei necasatoriti. Apoi s-a pus si tinerilor pana la 35 de ani, indifferent aca erau casatoriti sau nu, iar acum se pun brazi la toti momarlanii care au murit pana la varsta de 40 de ani. In cultura veche, bradul asezat la capataiul mortilor avea semnificatii multiple: in primul rand o reprezenta pe zeita dacica Bendis si care era si protectoarea padurilor, apoi il poate semnifica pe zeul Marte, caruia initial doar romanii i-au facut statuie antropomorfica, iar in al treilea rand, credinta dacilor era ca dupa moarte exista o lume fericita, fara pacat, iar bradul care e vesnic verde era o prevestire a lumii de dincolo. Semnificatia bradului impodobit cu flori si alte obiecte ar putea fi un cult al altei zeite romane de ziua careia se purta un brad impodobit. Cultul acestei zeite pagane a disparut, dar obiceiul s-a pastrat.

Momarlani

Un obicei care a disparut, era prinderea fratilor de cruce. Acest obicei se practica numai daca copilul ramas in familie nu mai avea un alt frate. Atunci copilul se prindea frate de cruce cu un alt tanar sau tanara din comunitate, rudenia fiind considerate de sange, dar nu se perpetua si disparea odata cu decesul celor doi. Rudenia nu era transmisibila.

Cea mai impresionanta practica pagana, pastrata de momarlani este spovedirea la brad. Acestia ingenuncheaza, se inchina, imbratiseaza bradul si isi spun pacatele. Daca nu gasesc nici un brad, se spovedesc la orice alt copac, considerandu-i sacri.

Ocupatia principala era oieritul, dar pe langa aceasta se mai ocupau si de albinarit si vanatoare cu capcane, fiind vestiti la targuri pentru pieile de jder. Spiritul creator in domeniul folclorului si l-au manifestat in special in folclorul musical si coregrafic. Cantecul din fluier numit jiana, insotit de invartita jieneasca si tropaita fecioreasca, sunt vestite in toate comunitatile de oieri din Carpati.

Momarlani

Portul momarlanilor este asemanat cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian, simplu, avand doar 2 culori: alb si negru.

Barbatii poarta camasa lunga pana deasupra genunchilor, stransa in jurul gatului cu ajutorul unor snururi subtiri numite chiotori, pieptarul, braul (chimirul), cioarecii care erau confectionati din panza alba de bumbac – pentru vara, iar pentru sezonul rece din lana si palaria (clopul).

Femeile poarta ciupeagul (camasa), pieptii camesii, pieptar (din piele), poale si catrinte, poalele fiind incretite (plisate), strimfi (ciorapi albi lungi pana la genunchi), confectionati fie din bumbac, fie din lana amestecata cu borangic, caltuni – incaltari atat pentru barbati cat si pentru femei, incaltamintea traditionala fiind opincile.

Toate materialele folosite la confectionarea vesmintelor erau tesute in casa la razboaiele de tesut. De-a lungul vremii costumele au suferit modificari, fiecare generatie incercand sa il imbogateasca cu elemente de creatie. Sunt putini cei care il mai poarta, in special batranii si doar la sarbatori religioase sau evenimente din vatra satului: nunti sau botezuri. Sunt si mai putini cei care mai confectioneaza azi costume populare. Cei care doresc, mai pot gasi in zona Marginimii Sibiului, unde sunt mai multi artisti populari.

Momarlani

Casele momarlanilor erau facute din barne necioplite, imbinate in coada de randunica si erau acoperite cu prastila. Aveau doua camera si un tanat (pridvor), iar sub una din camere se afla o pivnita de piatra. In fata casei era camara, facuta tot din barne si alaturi de ea un sopron pentru diferite trebuinte. Acestea erau uneori unite de casa printr-un sopron pentru oi, intr-o parte, iar in cealalta parte de un gard si o poarta dubla. A doua locuinta se afla la padure, unde isi cultivau legumele si unde isi tineau iarna vitele, la adapost de invadatorii straini.

Costume populare, obiecte de uz gospodaresc, razboi de tesut, vase din lut, lampi cu petrol, lada de zestre, toate se regasesc acum in cele 3 muzee dedicate momarlanilor din Uricani si Petrosani. Unul din muzee este gazduit de o casa momarlaneasca, veche de 200 de ani. Aceasta aduce aminte de arhitectura dacica: fundatia din piatra, pereti din barne de lemn, dispuse orizontal, cu izolatie din pamant galben, balegar de cal si paie, pusa peste nuiele, podea din pamant batut si acoperis din sindrila.

Din bucataria momarlaneasca traditionala amintim: sloi de oaie, placinte momarlanesti, pacurar (bulz), mamaliga cu napti, bulmaci cu branza, moaie, napti (cartofi) prajiti momarlaneste, lapte de bou, trincul, zupa de lasca.

Momarlani

Obiective turistice

Turistii aflati in zona Vaii Jiului au o multitudine de obiective turistice pe care le pot vizita, cum ar fi:
– Orasele muncitoresti Petrila, Aninoasa, municipiile Petrosani, Vulcan, Lupeni, orasul Uricani care este poarta de intrare in Masivul Retezat.
– Cheile Crivadiei
, Banitei, Taii, Rosiei sau Jietului.
Tara Hategului, Hunedoara, Castelul Huniazilor, Orastie, Deva, Geoagiu Bai.


 
 
 
 
 
 

Comentarii articol: 1

 
  1. samhaber carol
    2013-04-23
    16:09:20

    Sint nascut in petrosani am avut la scoala 2 kolegi momarlani. Nu ati amintit de vasul turnat in forma de clopot numit tati kare se icalzea pe fok si asa fierbint se punea peste mamaliga . Mamaliga se cocea sub acest teti si se transforma ca piinea care se putea consuma timp indelungat , avea miezul care se sfarama ca painea Inca in ani 96o am mai vazut la otelul din Petrosani cu stima. Samhaber

     
 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>