Muntii Apuseni – Carpatii Occidentali

carpatii occidentali munti munti din transilvania muntii apuseni

 

Muntii Apuseni

Muntii Apuseni sunt un lant muntos din Transilvania, parte a Carpatilor Occidentali. Cel mai inalt varf este Curcubata Mare, cunoscut si sub numele de Varful Bihor, avand altitudinea de 1849 metri. Muntii Apuseni prezinta delimitari in partea nordica de Raul Barcau, in cea sudica de raul Mures, iar la vest de Dealurile si Campia de Vest, in est fiind delimitat prin Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Se gasesc aici mai mult de 400 de pesteri. Muntii Apuseni sunt formatiuni tinere, de incretire, formate in orogeneza alpino-carpato-himalayana. S-au format dintr-un mozaic de roci, in special calcare, explicandu-se astfel numarul crescut de pesteri de aici.

Album foto Muntii Apuseni
[nggallery id=605]

Harta zonala Muntii Apuseni – Carpatii Occidentali

Descriere Muntii Apuseni

Muntii Apuseni reprezinta un complex montan, masiv, foarte bine incadrat de depresiuni mari, format din nuclee de sisturi cristaline si granite peste care s-au dezvoltat formatiuni sedimentare paleozoice si mezozoice prin care se strecoara roci eruptive. Complexitatea tectonica, structurala, litologica si mineralogica reprezinta un caracter distinctiv al Muntilor Apuseni. Muntii Apuseni reprezinta una din cele mai intereseante destinatii turistice din Romania. Relieful carstic, precum si flora si fauna specifica reprezinta tot atatea motive pentru care zona a fost declarata rezervatie naturala.

Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alcatuit din pesteri (Pestera Ursilor, Pestera Meziad), chei (Cheile Turzii), defilee (Defileul Muresului). Altitudinile nu depasesc 2.000m, cu maxime de 1.849m – la Varful Cucurbata Mare, 1.836m – Varful Vladeasa, respectiv 1.826 – Muntele Mare. In medie altitudinile oscileaza in jurul a 1.000m. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru si intra in contact direct cu Campia de Vest, prin depresiunile “golf”: Zarand, Beius, Vad Borod, bine populate, asezarile urcand pana la 1600 metri.

Principalele cai de traversare a Apusenilor sunt Pasul Valisoara Vantului, Pasul Vartop si Pasul Varfurile. Masivul central pastreaza bine resturile platformelor de eroziune Carligata (1.600-1.800 m) si Marisel (1.000-1.300 m), pe care apar maguri inalte (Vladeasa) si una dintre cele mai interesante regiuni cu relief carstic din tara noastra (Pades, Cetatile Ponorului). Prispa care inconjoara masivul central este alcatuita din culmi joase cu aspect de muncei, despartite de depresiunile-golf ale Campiei Tisei. In nordul masivului central se afla culmile Muntilor Muresului (Varful Magura Priei – 997 m) si Muntele Ses (Varful Magura – 915 m), alcatuite din sisturi cristaline, despartite de Depresiunea Simleului.

In vestul masivului se gasesc Muntii Padurea Craiului, formati din calcare si flis cretacic si Munceii Codrului, care au luat viata dintr-o culme larga sculptata in roci permacarbonifere si mezozoice. Acestia sunt despartiti prin Depresiunea Beiusului. In partea de sud a masivului central sunt Muntii Zarandului, formati din culmea principala sculptata in sisturi cristaline, flis cretacic, piroclastite andezitice peste care se observa magurile inalte, iar in est se gasesc Muntii Metaliferi. In partea de est a masivului central se inalta masivul muntos GilauMuntele Mare si Muntii Trascaului, care s-au alcatuit din sisturi cristaline si granite, avand altitudini intre 1000 si 1600 metri.

Muntii Apuseni sunt bogati in zacaminte de minereuri auro-argintifere, sulfuri complexe, bauxita, etc. Exploatarea zacamintelor de aur este practicata din timpul dacilor. In perioada romana ea a cunoscut o mare dezvoltare. Clima este in general umeda si rece pe culmile inalte,  temperat-continentala de tranzitie, cu influente oceanice, caracteristica climei de munte mijlociu. Temperatura medie anuala este intre 6 si 10°C, precipitatiile fiind de 700-1.000 mm/an. Pe pantele sud-vestice ale Apusenilor apar frecvent vanturi cu caracter de foehn.

Locuitorii acestei zone, motii, s-au facut cunoscuti pentru obiectele din lemn pentru uz gospodaresc, pe care continua sa le confectioneze de generatii, mergand sa le vanda in toata tara. Ciuberele si donitele de lemn din Apuseni se gasesc in foarte multe targuri din tara. Cateva ateliere artizanale sunt la Patrahaitesti, unde curiosii au sansa de a auzi si renumitele tulnice sau buciume. Satul Patrahaitesti apartine de comuna Arieseni, pe timp de vara putand fi accesat cu masina.

Pe durata verii, locuitorii isi duc cirezile de vite pe culmi, unde acestea raman pana la venirea toamnei. Pe toate pasunile inalte sunt prezente “hodaile”, adaposturile de vara ale celor ce au grija de turme. Daca doriti sa descoperiti viata locala si traditii pastrate de generatii, una din zonele de interes este Valea Ariesului, incluzand frumoasele sate Albac, Garda, Arieseni. Pe langa relieful carstic variat (Cetatile Ponorului, Padis, Groapa Ruginoiasa, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Scarisoara, Focul Viu etc.), un punct de interes il reprezinta Muzeul Aurului de la Brad, unde exista o bogata colectie de pepite, dar si de unelte traditionale pentru extragerea aurului, indeletnicire ce dateaza de peste 2000 ani.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>