Muntii Banatului – Carpatii Occidentali

carpatii occidentali munti munti din oltenia muntii banatului

 

Muntii Banatului

Muntii Banatului reprezinta subdiviziunea sudica a Carpatilor Occidentali. Muntii Banatului, situati intre vestul Dunarii in sud, culoarul TimisCerna in est si Dealurile Buziasului si Campia Lugojului la nord si intrand in contact cu Dealurile de Vest in vest, acest masiv muntos este bine delimitat de zonele joase ce-i dau un aspect de bloc montan unitar. Aici este un relief muntos ce prezinta paduri de conifere, avand altitudini medii sub 1000 metri, altitudinile cele mai mari fiind in Semenic, de 1445 metri, respectiv in Muntii Almajului, cu 1228 metri in Varful Svinecea Mare.

Album foto Muntii Banatului

[nggallery id=507]

Harta zonala Muntii Banatului – Carpatii Occidentali

Descriere Muntii Banatului

Muntii Banatului s-au format in mare parte din sisturi cristaline, alaturi de calcare, flis si roci vulcanice. Arealele calcaroase prezinta relieful carstic ce se manifesta prin pesteri, precum Pestera Comarnic, chei, Cheile Minisului, Cheile Nerei, Cheile Carasului, cursuri subterane, izvoare carstice sau vai seci. Pe flis se pot observa formele de relief structural.

In partea vestica si cea nordica, Muntii Banatului au fost inconjurati de o bordura deluroasa ce s-a format din numeroase straturi sedimentare friabile, dar si din acumulari de pietrisuri si nisipuri piemontane. In centru se remarca Muntii Semenicului, foarte inalti, avand platforme largi pe culmi si vai adanci pe margini. Se gasesc de asemenea aici si izvoarele Barzavei, Nerei si Timisului, ce formeaza o zona cu vechi asezari permanente aflate la mare altitudine. Fata de Muntii Semenic, ce s-au format din sisturi cristaline, Muntii Aninei, situati spre vest, in continuarea acestora, au o structura si petrografie foarte complicate, in care calcarele ocupa suprafete importante si dau forme reprezentative.

Muntii Banatului s-au comportat in ultimul timp al fazelor orogenice ca un bloc rigid suferind numeroase modificari. Prezenta culoarului tectonic Timis – Cerna a facut ca acest masiv sa apara distinct, izolat de celelalte masive vecine. In general, Muntii Banatului prezinta un relief domol, zona cea mai inalta a lor nedepasind limita inferioara a ghetariilor cuaternari si deci fiind fara aspecte alpestre, contrastand cu Carpatii Meridionali aflati dincolo de culoarul Timis – Cerna.

Varietatea relifului este datorata prezentei carstului, dezvoltat mai ales in Muntii Aninei unde este reprezentat printr-o gama larga de forme: doline, uvale, lapiezuri, printre care si pesteri cum ar fi: Pestera Comarnic sau Cheile Nerei. Varietatea reliefului decurge si din extinderea depresiunilor, a vailor longitudinale si transversale, a culoarului tectonic, a pasurilor. Intre culmile Semenicului si Almajului se afla Depresiunea Almaj, denumita si Tara florilor de mar, ca urmare a extinderii livezilor. In vestul Muntiilor Banatului se intinde Depresiunea Caras -Ezeris, ce se continua spre sud-vest cu Depresiunea Oravitei.

Dupa ce traverseaza Depresiunea Almaj, Nera isi inscrie un traseu transversal intre Muntii Aninei si Muntii Locvei, formandu-si vestitele chei. Spre vest, ca un sant alungit pe directia nord-sud, se afla Culoarul Timis – Cerna. In mijlocul acestui culoar, pe cumpana apelor dintre Timis si Mehadia se gaseste trecatoarea Domasnea. Intre Muntii Banatului si cei de pe teritoriul Iugoslaviei, Dunarea formeaza de la Bazias la Varciorova cel mai lung defileu din Europa, a carei maretie e amplificata in urma crearii lacului de acumulare si a barajului Portile De Fier.

Din punct de vedere climatic, muntii Banatului se inscriu in conditii generale ale climatului de munti josi, cu temperaturi medii anuale 2-6 C, precipitatii abundente (800-1200 mm/an). Apar influente de nuanta submediteraneana, evidente mai ales pentru altitudinile mai joase. Aceste influente sunt concentrate prin valori ridicate a precipitatiilor, peste 1200 mm anual, desi inaltimea acestor munti nu trece de 1400 metri. La nivelul depresiunilor, temperatura medie anuala depaseste 9C, iar precipitatiile sunt bogate (700-1000 mm/an), Defileul Dunarii fiind adapostit de muntii a caror temperatura medie a lunii Ianuarie nu depaseste -1C,iar a lunii Iulie 21-22C. In Culoarul Timis – Cerna apar inversiuni de temperatura, specifice depresiunilor intramontane. Reteaua hidrografica este reprezentata printr-o mare densitate de ape curgatoare care sunt colectate de Dunare.

Cerna dreneaza sudul culoarului tectonic. Din Muntii Aninei izvoraste Carasul care traverseaza in continuare Depresiunea Caras – Ezeris. In sudul Muntiilor Banatului, Dunarea isi formeaza defileul, care intre Bazias si Gura Vaii prezinta sector de val; e ingusta si de vale largita (La Moldova Veche si Orsova). De aceea, lacul de acumulare care se intinde in lungul defileului, e mai ingust in stramtori si mai lat in bazine. Apele statatoare sunt reprezentate prin acumulari antropice de interes energetic si de alimentare industriala: pe Barzava Lacul Valiug si Gozna, iar pe Dunare, Portile De Fier. Apele subterane cuprind apele freatice, discontinui, influentate de precipitatii. In calcare exista uneori mari aglomerari.


 
 
 
 
 
 

Comentarii articol: 3

 
  1. maria
    2014-01-12
    13:59:43

    daca teuiti pe harta fizica a Romaniei o sa-i gasesti.Sint acolo de cind lumea, trebuie doar sa te uiti unde trebuie.

     
  2. dan
    2013-05-14
    17:16:22

    am un atlas cu harta veche si nu gasesc muntii banatului

     
  3. tudor
    2011-02-20
    19:37:25

    pe harta mare si veche nu gasesc m-tii banatului si ma enerveaza

     
 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>