Muntii Bistritei – Carpatii Orientali

carpatii orientali munti munti din moldova

 

Muntii Bistritei

Muntii Bistritei sunt o grupa muntoasa parte a Carpatilor Moldo-Transilvani ce apartine de lantul muntos din Carpatii Orientali. Cel mai inalt pisc este Varful Budacu, ce se inalta pana la 1859 metri. Muntii Bistritei apartin de compartimentul geografic, cunoscut sub numele de Muntii Bistritei moldovene de mijloc, ce se intind pe o suprafata mai mare de 1200 kmp.

Album foto Muntii Bistritei

Harta zonala Muntii Bistritei

Descriere Muntii Bistritei

Inconjurate de apele Bistritei si Bistricioarei, culmile bistritene se desfasoara pe aproape 50 km de la est la vest. Limita nord-estica este ferm marcata de firul vijelios al Bistritei, peste care se invecineaza cu Masivul Rarau Giumalau si Muntii Stanisoarei (est); la vest, dincolo de izvoarele Bistricioarei, Muntii Calimani si Giurgeu iar la sud Masivul Ceahlau inchid cu brau de piatra laturile Muntilor Bistritei. Valea Negrei, principal afluent al Bistritei, imparte in doua sectoare montane, Masivul Pietrosul si Masivul Budacu. Din punct de vedere geologic, cele doua masive sunt caracterizate de sisturi cristaline. Masivul Pietrosul Bistritei este cel de-al doilea sector inalt al Muntilor Bistritei Moldovene, ocupand suprafata dintre Depresiunea Saru Dornei si Valea Neagra Brosteni, avand creasta principala indreptata din nord spre sud, culminand cu Varful Pietrosul, inalt de 1791 metri.

Masivul Budacu, este delimitat in partea nordica de Valea Neagra Brosteni si la sud-vest de Bistricioara, estul fiind delimitat prin Valea Bistritei, culminand in varful Budacu. Creasta principala ofera trei varfuri impresionante, Tiblesul Mare, Grintiesul Mare si Mic, Preluca, Hurduga si coboara inspre lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Apele din zona sunt colectate in nord si in est de Valea Bistritei. Clima se aici se manifesta prin temperaturi medii anuale de 2-6 C, insa acestea pot depasi 6 C in depresiuni, avand precipitatii bogate, dar si cu vanturi frecvente si puternice. La inaltimi de mai mult de 1800 metri, temperaturile pot scadea la 0-2 C, cu veri scurte si ierni lungi, cu precipitatii abundente si vanturi puternice. In depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura. Vegetatia intalnita aici este reprezentata de paduri de fag, de amestec si de rasinoase. Pe cei mai inalti munti se fac remarcate pajisti alpine. Fauna este formata din mistret, viezure, lup, vulpe, pisica salbatica in padurile de fag, caprioara in padurile de conifere, urs, cerb si ras. Pasarile de aici sunt gainusa de alun, cocosul de munte, ciocanitoarea, acvila de munte, iar pestii sunt reprezentati de specii precum pastravul, cleanul si mreana.

Principalele puncte de plecare pe trasee turistice marcate, atat in masivul Pietrosul Bistritei cat si in Budacu — Grintiesu sunt localitaile insiruite pe Vaile Bistritei si Bistricioarei. Singura cabana turistica din masiv — cabana Zugreni (Vadu Bistritei) — este situata la poalele Pietrosului Bistritei, la intrarea in defileul Cheile Zugreni (altitudine 719  m) deservind atat traseele din aceasta zona cat si legatura cu muntii Rarau — Giumalau. Cabanele si cantoanele forestiere situate pe vaile interioare: Paltinul (Valea Negrisoara), Cristisor (Valea Neagra), Borca, Borca Chei (Valea Borcii), Darda si Paltinis (Valea Grintiesului) dispun de cate 4—8 locuri de cazare, putand sa asigure in caz de nevoie cazarea pentru grupuri mici, in limita locurilor disponibile.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>