Muntii Bucegi – Carpatii Meridionali

carpatii meridionali munti munti din muntenia muntii bucegi obiective turistice judetul brasov obiective turistice judetul dambovita obiective turistice judetul prahova

 

Muntii Bucegi

Muntii Bucegi fac parte din Carpatii Meridionali, cel mai impunator sir de munti din Romania, fiind pozitionati din punct de vedere geografic in partea vestica a Meridionalilor, de-a lungul bazinului superior al Vaii Prahovei. Intreaga suprafata de aproximativ 300 km patrati a Bucegilor se desfasoara pe teritoriul judetelor Dambovita, Prahova si Brasov, beneficiind de o adevarata complexitate in ceea ce priveste potentialul turistic.

Album foto Muntii Bucegi

[nggallery id=448]

Harta zonala Muntii Bucegi

Descriere Muntii Bucegi

Accesul catre zona Muntilor Bucegi se realizeaza in principal pe drumul national DN 1, ce leaga orasul Bucuresti de orasul Brasov, sau pe drumul national DN 73, dinspre Pitesti RucarRasnov, dar mai exista de asemenea si o retea de drumuri secundare sau forestiere, care leaga diverse localitati aflate la poalele muntilor si importante asezari din aceasta zona.

Grupa Masivului Bucegi este delimitata in partea estica de Valea Prahovei, iar in partea vestica de o portiune a Culoarului Rucar – Bran si Valea Ialomitei. In sud apare contactul cu Subcarpatii de Curbura, iar in partea nordica, masivul se intinde pana in minunatul tinul al Tarii Barsei. Formele dezvoltate pe suprafata acestor munti, impreuna cu abrupturile ametitoare prezente aici si atractiile din imprejurimi constituie leaganul turismului romanesc, intreaga regiune fiind vizitata an de an de un numar impresionant de turisti. Un factor important al potentialului turistic este constituit de pozitia Bucegilor in apropierea asezarilor presarate ca niste perle pe Valea Prahovei: Statiunea Predeal, Statiunea Azuga, Statiunea Busteni, Statiunea Sinaia sau Poiana Tapului. Unul dintre locurile care ofera cea mai spectaculoasa priveliste asupra Masivului Bucegi este reprezentat de Stanca Franz Josef, din apropierea Stana Regala, punct din care se pot admira o parte din statiunile de pe Valea Prahovei sau Muntii Postavaru.

Intregul masiv al Bucegilor este delimitat de abrupturi si se desfasoara sub forma unei potcoave, deschisa spre partea sudica. Crestele principale ale muntilor se ridica in extremitatea nordica, aici intalnindu-se si cel mai inalt punct al masivului: Varful Omu (2505 metri). Din zona acestui varf se mai desprind si alte culmi, care sunt insa scurte si abrupte. In partea estica a masivului se intinde abruptul prahovean al Bucegilor, dominat de varfurile Costila (2480 metri), Caraiman (2284 metri) Jepii Mici (2143 metri), Jepii Mari ( 2070 metri), Piatra Arsa (2071 metri), Furnica (2103 metri), Varful cu Dor (2030 metri) si Vanturisu (1851 metri), iar in partea vestica se desfasoara abruptul branean, reprezentat de varfurile Doamnele (2189 metri), Tatarul (1998 metri) si Lucacila (1895 metri). Ascensiunea in Bucegi nu cere un efort deosebit, intrucat odata cu trecerea zonei abruptului periferic se deschide un plai alpin surprinzator de larg, slab invalurat la inaltimea de aproximativ 2000 metri, usor inclinat spre sud si vest si acoperit de iarba bogata, cu tufe de jnepeni, iar din loc in loc cu palcuri de bujori de munte. Cadrul natural al Muntilor Bucegi, caracterizat de o frumusete salbatica a facut ca acesti munti sa aiba o valoroasa importanta turistica. Sus, pe platoul Bucegilor, la fel ca si pe abruptul prahovean sau branean se gasesc foarte multe forme carstice impresionante, modelate de catre agentii externi. Babele, locul unde legendele spun ca batrana Dochia ar fi fost transformata in stana de piatra, Sfinxul si alti stalpi de piatra daltuiti de suflarea vantului se ridica semeti din mormanele de grohotisuri si calcare, reprezentand atractii inedite pentru turistii care urca pana la aceasta cota pentru a admira superbul peisaj. Tot in Bucegi, in Valea Tiganesti, la o altitudine de 2050 metri se gaseste si Lacul Tiganesti, singurul lac natural din acest masiv. Un alt aspect inedit al acestor munti sunt pesterile si cascadele. Cascada Urlatoarea este unul dintre cele mai importante puncte de atractie, oferind un peisaj deosebit. Aceasta se afla deasupra Poienii Tapului, chiar la poalele Jepilor, avand o cadere libera de aproximativ 15 metri. Pe versantul opus al Vaii Jepilor se gaseste o alta cadere spectaculoasa de apa, reprezentata de Cascada Caraiman. In Valea Obarsiei, situata in apropierea Varfului Omu se gaseste si Cascada Obarsia Ialomitei, foarte cunoscuta datorita faptului ca este cea mai inalta cascada din lantul Carpatilor Meridionali, avand o cadere de apa ce masoara in jur de 100 metri. Din seria pesterilor merita a fi mentionata Pestera Ialomitei, la intrarea careia a fost ridicata Manastirea Ialomitei. Aceasta reprezinta o mare excavatie in extremitatea sudica a Muntelui Batrina, de existenta careia sunt legate mai multe legende ce spun ca pestera era folosita ca adapost de catre unul dintre liderii spirituali ai dacilor, Zalmoxis. Inaintand pe vale se intalnesc alte frumuseti naturale reprezentate de o insiruire de stramtori, dar si de locuri mai largi: Cheile Tatarului, Cheile Zanoagei, Lacul Scropoasa, in apropierea caruia s-a acumulat si Lacul Bolboci, in urma construirii unui baraj din anrocamente sau Cheile Orzii, cele mai salbatice si mai adanci chei de pe intregul curs al Ialomitei. La coada Lacului Bolboci se gasesc alte doua pesteri care fac parte din ansamblul Rezervatiei Valea Tatarului: Pestera Ursului si Pestera Mica. Foarte putin cunoscuta, insa la fel de importanta ca si restul pesterilor din Bucegi este Pestera Lui Bogdan, aflata pe culmile ce strajuiesc Statiunea Sinaia.

La bogatia peisajului natural al Bucegilor se mai adauga si contributia muncii omului, materializata in sisteme teleferice care urca spre cele mai inalte cote de aici sau in observatorul meteorologic de pe Varful Omu care transmite zilnic valorile elementelor climatice. Alte constructii importante realizate de mana omului sunt hotelurile sau casele de adapost de pe traseele montane, precum: Cabana Omu, Cabana Babele, Cabana Caraiman, Crucea Caraiman, Cabana Malaiesti, Cabana Poiana Izvoarelor, Cabana Diham, Cabana Pestera si Hotelul Pestera, Cabana Padina sau Cabana Piatra Arsa. Turistii pot admira numeroase obiective turistice regasite in Bucegi si ocrotite de lege. Se gasesc aici mai multe zone care au statut de rezervatii naturale, precum Valea Malaiesti, Abruptul Bucsoiului, Valea Priponului, Valea Gaura sau Valea Cerbului, unde se gaseste cea mai numeroasa populatie de capre negre de pe teritoriul Romaniei.

Un alt aspect pozitiv al Muntilor Bucegi il reprezinta usurinta cu care acestia pot fi strabatuti, urmand numeroasele trasee turistice montane, de dificultati diferite. Majoritatea traseelor pot fi strabatute in orice anotimp, insa exista anumite restrictii pe anumite trasee care pot deveni riscante in timpul iernii, precum traseele de pe Valea Jepilor (Jepii Mari sau Jepii Mici. Pe langa drumetii si peisajele minunate pe care le ofera turistilor, Muntii Bucegi prezinta de asemenea si numeroase partii de ski, amenajate modern, care pornesc de pe unele dintre cele mai inalte varfuri ale masivului, cum ar fi: Partia de Ski Cota 2000, Partia de Ski Sinaia sau Partia de Ski Kalinderu.

Prin toate particularitatile pe care le prezinta si datorita tuturor obiectivelor turistice care se regasesc pe suprafata si in imprejurimile lor, Muntii Bucegi reprezinta un adevarat punct de interes pentru toti cei care vor sa se bucure de minunatiile naturale ale Romaniei.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>