Muntii Carpati

 

Muntii Carpati

Muntii Carpati reprezinta un lant muntos, apartinand marelui sistem muntos central al Europei. Carpatii cuprinsi intre Bazinul Vienei (care-l separa de lantul alpin) si culoarul Timokului (care il separa de Stara Planina, in Peninsula Balcanica) formeaza un arc cu o lungime de 1500 km si o latime maxima de 130 km, desfasurandu-se pe 6° in latitudine si aproximativ 10° in longitudine. Se intind pe teritoriul a sapte state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Muntii CarpatiUcraina, Romania si Serbia. Muntii Carpati romanesti fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin directia generala a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate si structura. Rezistenta Platformei Ruse le-a impus Carpatilor la formare o directie de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, directie modificata apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean. Altitudinea medie a Carpatilor este de circa 1000m, inaltimile maxime depasind rar 2500m (in Bucegi, Muntii Fagarasului, Parangului, Retezatului, Rodnei). O alta latura a Cetatii Carpatilor se intinde intre Defileul Dunarii si Valea Somesului, fiind numita de specialisti, Carpatii Occidentali. Carecterizata de platforme netede, doar in zona centrala, aici se gasesc varfuri de peste 1800 de metri  precum Curcubata, Bihor – Vladeasa, Muntele Mare. In Carpatii Occidentali, inaltimile culmilor coboara frecvent sub 800m (in Muntii Codru – Moma, Padurea Craiului, Banatului etc). Latimea sistemului muntos carpatin pe teritoriul Romaniei variaza Muntii Carpatiintre 120 km (in Muntii Rodnei) si 70 km (in Muntii Parangului). Carpatii sunt caracterizati prin prezenta unor numeroase depresiuni intramontane si vai transversale, totale sau partiale (Dunarea, Jiul, Oltul, Raul Bistrita, Mures, Crisul Repede, etc.). Ei au o vechime de 204 milioane ani. Potrivit deosebirilor geomorfologice si geologice, lantul carpatic romanesc se imparte in trei mari unitati morfotectonice: Carpatii Orientali – cu 3 grupe mai mari si 40 de grupe montane; Carpatii Meridionali – cu 4 grupe mai mari, subdivizate in 23 de grupe montane; Carpatii Occidentali – cu 3 grupe mai mari, impartite la randul lor in 18 grupe montane. Subcarpatii sunt dispusi in exteriorul lantului carpatic, ca o dublura a acestora. Formati din trei subdiviziuni – Subcarpatii Moldovei, Muntii CarpatiSubcarpatii Curburii si Subcarpatii Getici – ei sunt o asociere de culmi inalte, strabatute de ape, populate si cultivate cu cereale sau livezi; tot aici vita de vie  este ceva comun pentru localitati ca: Odobesti, Panciu, Pietroasele, Stefanesti, Valea Calugareasca.
Carpatii se infatiseaza ca fiind niste munti mijlocii sau scunzi, doar cateva sectoare depasind 2000 de metri in altitudine. Cel mai inalt varf al intregului lant Carpatic este Varful Gerlachovský, 2655m, in Slovacia – Muntii Tatra, iar in Romania este Varful Moldoveanu, avand 2544m, situat in Muntii Fagaras din Carpatii Meridionali. Spre deosebire de Alpi, Carpatii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezinta sub forma unor suprafete intinse, acoperite cu pajisti. Carpatilor le apartine si cel mai mare lant vulcanic din Europa. Alaturi de rocile cristaline si eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale. Clima Carpatilor este continentala, precipitatiile cresc in raport cu altitudinea iar vegetatia este dispusa in etaje (pajisti Muntii Carpatialpine sus, paduri de conifere si faget pe pante si pe inaltimile mai mici). Din muntii Carpati izvorasc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Muresul, Oltul s.a. Numele provine de la tribul dacic al Carpilor (Karpathos-Horos), care traia in Moldova, pe pantele Carpatilor Orientali, nume care, la randul sau, probabil provenea de la un cuvant indo-european insemnand piatra.  Carpatii incep de la Dunare langa Bratislava. Ei inconjoara Transcarpatia si Transilvania intr-un semicerc larg, continua spre sud-est, si se sfarsesc la Dunare langa Orsova, in Romania. Lungimea totala a Carpatilor este de 1500 km, iar latimea lantului montan variaza intre 12 km si 500 km. Cea mai mare latime a Carpatilor corespunde cu cea mai inalta altitudine. Lantul
muntos are cea mai mare latime in Depresiunea colinara a Transilvaniei, si la poalele Muntilor Tatra. Se intinde pe o Muntii Carpatisuprafata de 190 000 km2 si dupa Alpi, e cel mai extins lant muntos din Europa. Desi in mod obisnuit se face referire la Carpati ca fiind un lant muntos, ei de fapt nu formeaza un lant neintrerupt de munti. Mai degraba, consta in cateva grupuri geologic distincte, prezentand o mare varietate structurala ca Alpii. Carpatii, care doar in rare locuri ating o altitudine de peste 2500m, prezinta putine varfuri stancoase, zone inzapezite extinse, ghetari intinsi, cascade inalte, sau lacuri intinse care sunt comune in Alpi. Nici o zona din Carpati nu este inzapezita tot anul si nu prezinta niciun ghetar. Carpatii la altitudinea lor maxima, sunt la fel de inalti dar ca Alpii Orientali Centrali, cu care imparte un aspect, climat si flora comuna. Carpatii sunt separati de Alpi de catre Dunare. Cele doua lanturi muntoase se intalnesc intr-un singur punct: in Muntii Leitha la Bratislava. Fluviul desparte de asemenea, Carpatii de lantul Muntilor Balcani, la Muntii CarpatiOrsova. Carpatii s-au format concomitent cu intregul sistem alpin, in vastul geosinclinal dintre Platforma Rusa (in est), orogenul caledono-hercinic (in vest) si scutul african (in sud). Incepand din cretacic, in formarea Carpatilor au avut loc mai multe faze de miscari de inaltare, apartinand orogenezei alpine. Relieful a capatat aspectul actual in timpul cuaternarului, dezvoltandu-se pe un mozaic de roci (sisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice si roci sedimentare). Ca si in Alpi, Apenini sau Muntii Scandinaviei, in Carpati se gasesc numeroase arii cu forme de relief carstic si calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural si petrografic variat. Cea mai mare diviziune o constituie Muntii Tatra. O mare parte din vestul si nordul Carpatilor Vestici Exteriori din Polonia, Ucraina si Slovacia sunt traditional numiti Beskids. Granita geologica dintre Carpatii Vestici si cei Estici, parcurge aproximativ linia (de la sud la nord) dintre orasele Michalovce – Bardejov – Nowy Sącz – Tarnów. In hartile vechi granita era mai la est – la linia (de la Muntii Carpatinord la sud) trasata de raurile Sanna si Osława (Polonia) – orasul Snina (Slovacia) – Tur’ia (Ucraina). Biologii, totusi, muta granita si mai la est. Granita dintre Carpatii Estici si cei sudici e formata din Pasul Predeal, sudul Brasovului si Valea Prahovei. Ucraineni folosesc termenul de „Carpatii Estici” doar pentru Carpatii Ucrainei (sau Carpatii Padurosi), in principal pentru zona aflata pe teritoriul lor (pana la Pasul Prislop), in timp ce romanii folosesc termenul de Carpatii Estici (Carpatii Orientali) pentru a face referire la zona cuprinsa de la granita cu Ucraina spre sud. Din punct de vedere climatic, Carpatii se inscriu in zona climatica temperat-continentala, prezentand nuante diferite, ca urmare a desfasurarii in latitudine, longitudine si altitudine. Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare altitudinala, ceea ce genereaza o scadere a temperaturii si o crestere a cantitatii de precipitatii, pe masura ce altitudinea creste. Temperaturile medii anuale oscileaza intre 8°C la poalele muntilor si -2°C pe culmile cele mai inalte. Cantitatea medie anuala de precipitatii oscileaza intre 750 mm si 2000 mm. La altitudini de peste Muntii Carpati2000m, precipitatiile sunt, in cele mai multe cazuri, sub forma de zapada. In partea nordica se resimt influente climatice baltice, in vest oceanice, in est influente climatice dinspre Campia Rusa (reci si uscate, iarna), iar in sud mediteraneene. Apele sunt foarte numeroase. Cele mai importante rauri ce-si au izvoarele in Carpati sunt: Nitra, Hron, Tisa (cu afluentii sai Bodo, Somes, Cris si Mures), Jiu, Olt, Arges, Siret (cu afluentii sai Moldova, Bistrita, Trotus, Putna, Ramnicu Sarat si Buzau), Prut si Nistru. Pe culmile mai inalte (in special in Carpatii nord-vestici si in Carpatii sud-estici) se gasesc numeroase lacuri glaciare. La acestea se adauga lacurile antropice, in cele mai multe cazuri lacuri de acumulare utilizate in scopuri energetice.

Muntii Carpati Muntii Carpati

 Ai fost aici?

 
 

Comentarii articol: 2

 
  1. glita valentina
    2012-10-01
    18:19:03

    frumos si foarte bun

     
  2. cristi
    2011-03-15
    16:29:32

    foarte bun articolul

     
 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>