Muntii Hasmas – Carpatii Orientali

carpatii orientali munti munti din transilvania muntii hasmas

 

Muntii Hasmas

Muntii Hasmas reprezinta o grupa muntoasa din Carpatii Moldo-Transilvani si apartine de lantul muntos al Carpatilor Orientali. Varful cel mai inalt de aici este Varful Hasmasul Mare, cu inaltimea de 1792 metri. Muntii Hasmas se afla intre Muntii Giurgeului, Tarcaului si Ciucului si Depresiunile Ciucurilor si Giurgeului. Zona este un esential nod hidrografic, din Hasmas izvorand Oltul, Muresul, Bicazul si Trotusul.

Album foto Muntii Hasmas

[nggallery id=548]

Harta zonala Muntii Hasmas – Carpatii Orientali

Descriere Muntii Hasmas

Masivul Hasmas ocupa o pozitie centrala, prin multiplele lui valori peisagistice, care culmineaza cu impresionantele Chei ale Bicazului, el alcatuieste una din cele mai remarcabile regiuni turistice din muntii nostri. Catre nord, Hasmasul se invecineaza cu Masivul Budacului, de care este despartit prin paraul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive, de la confluenta sa cu Putna pana la gura paraului Pintic. La est, limita Muntilor Hasmas este mai larga si se desfasoara tot pe cursuri de ape. Din Valea Bistricioarei, catre sud-est, paraul Pintic formeaza pe intregul sau parcurs limita dintre Hasmas si Ceahlau, limita care, trecand apoi peste Saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii Bistra, pana la confluenta sa cu paraul Capra (Jidanului); de aici inainte, limita masivului o formeaza firul acestei ultime vai, pana la varsarea sa in Bicaz.

In continuare, spre sud, pana la confluenta vaii Iavardi cu Valea Rece, Hasmasul se invecineaza la est cu Muntii Tarcau, de care este despartit prin paraiele Damuc si Fagului. Pe acest parcurs, linia despartitoare urca de la 580m altitudine pe raul Bicaz, la 610m la Gura Damucului si la 1.300m pe cumpana de ape dintre Damuc si Valea Rece. Limita sudica a Hasmasului este determinata de Valea Iavardi, in totalitatea ei, iar de la obarsia acesteia catre vest de cumpana Muntelui Sacadat, prelungita cu albia Vaii Nascalat Patac – cursul inferior – pana la varsarea sa in Olt. La vest, vecinii Hasmasului sunt Muntii Giurgeu cu cele doua grupe intinse si de inaltimi medii, constituite din Muntii Voslobenilor si cei ai Ditraului.

De cei dintai sunt despartiti, in portiunea superioara, de obarsia Vaii Oltului, pana la confluenta cu paraul Nascalat, iar de muntii Ditraului printr-o linie care, depasind trecatoarea Oltului, strabate vaile Modoros, Belchia si Gheorghe Mic pana in Saua Deselatului. Din acest punct Putna Intunecoasa delimiteaza masivul de la izvoare pana la varsarea ei in Bistricioara. Muntii Hasmas ofera un peisaj atractiv, inlantuind locuri domoale cu abrupturi aspre, aspectul actual datorandu-se rocilor cristaline si calcaroase. Masivul este spectaculos in orice moment al anului. Masivul Hasmas este constituit, in principal, din doua mari culmi, si anume: Culmea Curmatura si Culmea TulghesValea Rece, aceasta din urma fiind intrerupta in zona sa centrala de defileul adanc al raulul Bicaz.

Culmea Curmatura formeaza rama vestica a masivului si poate fi impartita turistic in doua portiuni: prima, cuprinsa intre Varful Haghies si Pasul Pangarati, iar cea de a doua, intre aceasta si limita sudica a masivului, Muntele Sacadat. Din punct de vedere geologic, Masivul Hasmas face parte din zona cristalino-mezozoica a Carpatilor Orientali. Fundamentul lor este alcatuit din roci cristaline (vechi roci eruptive si roci sedimentare), mai mult sau mai putin metamorfozate prin temperatura si presiune, care au schimbat profund caracterul rocilor primare, cristalizandu-le. Acestor roci, inaltate ca munti puternici, li s-au adaugat apoi altele sedimentare, formate in era secundara (mezozoica) si care n-au mai fost supuse transformarilor suferite de primele.

In fasia centrala a Masivului Hasmas, orientata in general spre nord-sud, cristalinul este acoperit aproape peste tot de depozitele mezozoice. Zona Masivului Hasmas corespunde tipului de climat temperat, boreal, de natura montana carpatica, cu diverse caracteristici in functie de altitudine, expozitia versantilor, orientare etc. Pozitia masivului fata de larga arie depresionara dinspre vest (depresiunile Ciucului si Giurgeului), adapostul oferit de masivele Tarcau si Ceahlau din nord-est si energia reliefului, determina o circulatie activa a brizelor, care produc cunoscute inversiuni termice si fac sa se inregistreze temperaturi si fenomene cu totul diferite, influentate de zonele catre care sunt orientati versantii. Astfel, inversiunile termice produse pe versantul vestic fac sa se inregistreze temperaturi mai scazute, -25°,-35°C in lunile februarie si martie. Aceste acumulari de aer rece sunt insotite uneori de ceturi, care se risipesc odata cu rasaritul soarelui, cand briza de vale pune in miscare masele de aer, dirijandu-le catre creste. Pe versantul de nord-est, clima se apropie mult de cea a Ceahlaului.

Este explicabil, deoarece izoterma anuala de 8°C trece pe la vest de Piatra Neamt, indreptandu-se spre nord, pe la poalele Ceahlaului. Vegetatia Muntilor Hasmas este variata si se etajeaza in inaltime, in functie de conditiile impuse de clima, relief, soluri etc. Distingem astfel etajul padurilor si etajul pajistilor. In Hasmas limita superioara a padurii acopera muntele pana la 1.600m. Unele zone cum sunt versantul vestic al Culmii Curmatura, cuprins intre varfurile Fratele si Sacadat, versantul vestic al culmii TulghesValea Rece, portiunea varful IavardiSurduc, o buna parte a muntilor din zona nordica a masivului sunt mai dezgoliti, reprezentand o vasta zona pastorala. Zona impadurita a Hasmasului este dominata de rasinoase, predominant fiind molidul, mai rar fagul, teiul, brad alb, larita – zada, pin etc. Fauna cunoaste aici o bogatie deosebita in specii de vanat mare: ursul brun, cerbul carpatin, caprioara, lupul, vulpea, mistretul, precum si de vanat mic, precum pisica salbatica si veverita. Se remarca numeroase specii de pasari: cocosul de munte, cocosul de mesteacan, alunarul, uliul pasarar, mierla si multe altele.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>