Muntii Leaota – Carpatii Meridionali

carpatii meridionali munti munti din transilvania

 

Muntii Leaota

Muntii Leaota se afla in Carpatii Meridionali, invecinadu-se cu Muntii Bucegi si Muntii Piatra Craiului. Varful Leaota, aflat in centrul masivului este punctul cel mai inalt, avand altitudinea de 2133 metri. Aria geografica a Masivului Leaota este delimitata la vest de raul Dambovitei, care il separa de Iezer-Papusa; la nord se intinde culoarul Rucar-Bran, cu drumul national si Magurile Branului, care il separa de Piatra Craiului.

Album foto Muntii Leaota

[nggallery id=609]

Harta zonala Muntii Leaota – Carpatii Meridionali

Descriere Muntii Leaota

Intens fragmentat, relieful Muntilor Leaotei se prezinta ca o insumare de plaiuri alpine cu suprafete de nivelare aidoma unor poduri suspendate, fara forme indraznete. Spinarile sale sunt largi si rotunjite, cu povarnisuri moderat inclinate. Suprafata ocupata de culmile Leaotei este mai intinsa decat cea a Bucegilor propriu-zisi, iar altitudinea lor maxima se afla la 2133 metri Varful Leaota si este situat in centrul masivului si constituie nodul orohidrografic cel mai important. Pentru orientare generala e bine sa retinem cele patru culmi principale dispuse sub forma unui X, avand directiile sud-vest, sud-est, nord-est si nord-vest: prima se numeste Marginea Domneasca si din ea pleaca spre nord-vest spinarile paralele ale Muntilor Tincava, Obadarul, Tabra si Gruiul, care toate la un loc formeaza versantul sud-estic al Vaii Badeanca (sau Valea Badenilor cum ii spun localnicii); spre sud-est se desfac culmile Leaota, Ratuneiul, Vaca, Frumuselul si Romanescu. Denumirea de Margine Domneasca ar avea, dupa unii, o semnificatie strategica, ea marcand limita de securitate pentru domnitor si curtea sa cand se refugiau in fata primejdiei, in trecutul zbuciumat al poporului nostru.

Culmea sud-estica, mai putin individualizata, este formata din spinarile nesfarsite ale Cufuritului, Rateiului, Raciului si Sutilei. Ea se termina cu dealurile subcarpatice din jurul satelor Pietrosita si Tata. Initial, celelalte doua culmi principale ale Masivului Leaota pornesc impreuna spre nord, avand la est Muntele Mitarca, iar la vest Muntele Vaja. Catre vest Masivul Leaota coboara in versanti prapastiosi pana la nivelul scazut al Dambovitei care daltuieste marnele senoniene, accidentand relieful (Defileul Cetateni cu Valea Badeanca, Valea lui Coman, Valea Chiliilor, Culmea Schitului s.a.). In partea de nord-vest a masivului, roca isi tradeaza schimbarea de structura prin aparitia calcarului tithonic din perioada Jurasicului in singulara Piatra a Dragoslavelor (1.437 m) si in cheile din jurul Muntelui Ghimbavul, sau de la poalele de vest ale Muntelui Santilie (Vaile Crov si Rudarita).

Coridorul Rucar-Bran isi face simtita prezenta sa apropiata prin varietate litologica si cele mai complexe forme de carst. Versantul nordic al piramidei care formeaza Varful Leaota pastreaza urmele unui circ glaciar, fenomen geologic de data mai recenta apartinand Cuaternarului. Izvoarele si paraiele Negrita, Marginea Domneasca, Frumuselul si Vaca au o dispozitie generala sudica; ele participa la formarea Bazinului Ialomicioarei apusene sau Runcu ce se varsa in Ialomita la Fieni. Paraul Tata are forma liniara orientata catre sud-est, la fel ca Raciul si Brateiul care se varsa toate direct in Ialomita, primul in comuna Tata, iar celelalte doua langa hidrocentralele Moroieni si Dobresti. Muntele Ratei adaposteste sistemul de captare a apei potabile pentru orasul Targoviste.

Clima prezinta caracteristicile obisnuite ale regiunilor alpine. Datele culese de la statiunile meteorologice de langa Leaota, din Targoviste (281,90 m) si Varful Omu (2.507 m) arata o diferenta mare intre izotermele anuale sau lunare ale regiunilor de culme si cele joase. Numarul zilelor pe an cu temperatura sub 0 la Varful Omu este de 220, pe cand la Targoviste numai 65. Suma precipitatiilor anuale este de 1112,6 mm la Varful Omul si 738,1 mm la Targoviste. Datele eoliene arata ca vanturile dominante sunt cele care bat de la vest-nord-vest cu o frecventa de 33,5 si tarie de 2,3 m/s mai ales toamna si iarna, notam totusi intensitatea ciclonica din august 1949 si toamna anului 1960, cand s-au produs pagube mari zonelor impadurite din Valea Brateiului.

Vegetatia Muntilor Leaota este constituita prin etajul padurilor mixte (600—1.500 m) in care predomina formatii de fagete si molidete; din subzona bradetelor pure se trece direct in zona pasunilor inalte, deoarece subarborescentele obisnuite etajului alpin inferior sunt rare si slab reprezentate. In schimb tufarisurile pitice sunt foarte raspandite, ocupand versanti intregi, mai ales cele cu expozitie nordica. Smirdarul sau rododendronul infloreste in iunie, formand covoare imense de culoare roz-purpuriu. Fauna Muntilor Leaota este si ea constituita din diverse specii de animale cum ar fii: caprioare, cerbi, ursi, jderi, cocosi-de-munte; ca vanat secundar, de trecere, putem intalni lupi, vulpi, vidre, mistreti, iepuri, rasi si sitari. Se poate pescui pastrav indigen si curcubeu, mreana, clean si zvarloaga.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>