Muntii Parang – Carpatii Meridionali

carpatii meridionali munti muntii parang obiective turistice judetul gorj obiective turistice judetul hunedoara obiective turistice judetul valcea

 

Muntii Parang

Muntii Parang sunt cei mai inalti si mai stancosi din intreaga grupa muntoasa ParangSureanuLotrului, fiind cuprinsi in spatiul dintre Valea Jiului, Valea Oltului si Strei, apartinand din punct de vedere administrativ judetelor Gorj, Hunedoara si Valcea. Acestia inregistreaza o altitudine maxima de 2519 metri, in Varful Parangu Mare.

Album Foto Muntii Parang
[nggallery id=437]

Harta Zonala Muntii Parang

Descriere Muntii Parang
Potentialul turistic al acestor munti este deosebit de mare, masivul situandu-se printre primele unitati montane din Carpatii romanesti, alaturi de Muntii Bucegi, Muntii Piatra Craiului, Muntii Retezat, Muntii Fagaras si Muntii Bihor. Peisajul oferit de Muntii Parang este unul exceptional, imbinand caractere alpine si subalpine, relieful glaciar, o vegetatie foarte bogata, vaile remarcabile ale Jiului, Lotrului si Latoritei, suprafete de ski naturale si amenajate si statiuni turistice precum Statiunea Ranca, Statiunea Obarsia Lotrului sau Statiunea Parangul Mic. In plus, o alta valoare turistica deosebita a Muntilor Parang este data de prezenta celei mai pitoresti sosele transcarpatice, Transalpina, sau drumul national DN67 C, care leaga Orasul Sebes din Transilvania de Localitatea Novaci din Oltenia.

Creasta principala a Parangului are un sector situat la o altitudine de peste 2000 metri, lung de aproximativ 30 de km si cuprinde un sir de piscuri marete care se numara printre cele mai inalte varfuri din tara. Potentialul turistic al acestui masiv este dat totalitatea obiectivelor care se gasesc in aceasta regiune, reprezentate de circurile glaciare formate la peste 2000 metri altitudine, de Defileu Jiului, una dintre cele mai inedite despicaturi a Carpatilor, cu piesaje minunate si cu bune posibilitati de dezvoltare a drumetiilor si alpinismului, de Cheile Galbenului, in apropierea caruia se gaseste si Pestera Muierii sau de Cheile Oltetului si Cheile Latoritei.

Cea mai inalta altitudine de aici este inregistrata in Varful Parangul Mare, ce masoara 2519 metri, urmat de Varful Gemanarea, de 2426 metri, Varful Stoinita, de 2241 si Varful Carja, de 1405 metri. Prin masivitatea care ii caracterizeaza, Muntii Parang se aseamana cu Muntii Fagaras, iar prin multitudinea de lacuri glaciare prezente se aseamana cu Muntii Retezat. Printre cele mai cunoscute lacuri glaciare din Parang se numara Lacul Calcescu, aflat in nord estul Varfului Parangul Mare, la altitudinea de 1925 metri, Lacul Rosiile, numit si Taul Fara Fund datorita faptului ca are cea mai mare adancime, Lacul Iezerul Inghetat sau Lacul Mija.

Parangul este considerat unul dintre cele mai salbatice masive muntoase din Romania intrucat numarul cabanelor sau al traseelor montane este destul de mic. Zona turistica amenajata cu cabane turistice si diverse complexe sportive si de odihna este cea din regiunea Parangului Mic, atragand in special turisti care vor sa practice ski sau alpinism. Statiunea Ranca de pe Muntele Cornesu Mare este o alta zona turistica preferata atat in sezonul rece, pentru ski, cat si in sezonul cald, pentru diversele drumetii. Statiunea Obarsia Lotrului atrage in sfera sa si Valea Lotrului, impreuna cu Lacul Vidra, Defileul Jiului si impreuna cu Depresiunea Petrosani. O parte din potentialul turistic al Defileului Jiului este inglobata si de Pasul Lainici, loc de popas turistic, unde poate fi vizitata Manastirea Lainici.

Intrucat prezinta de-a lungul intregii lor suprafete o mare varietate de obiective turistice, Muntii Parang reprezinta o destinatie preferata de foarte multi turisti, sositi in special din judetele invecinate, dar si din zone mai indepartate.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>