Muntii Piatra Craiului – Carpatii Meridionali

carpatii meridionali munti munti din transilvania muntii piatra craiului obiective turistice judetul arges obiective turistice judetul brasov

 

Muntii Piatra Craiului

Muntii Piatra Craiului este un lant muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpatilor Orientali, dar care apartine lantului Carpatilor Meridionali, gasindu-se in nord-estul acestora. Masivul Piatra Craiului se deosebeste geologic si morfologic de masivele si grupele muntoase inconjuratoare, Muntii Leaota, Muntii Bucegi, Muntii Fagaras si Muntii Iezer – Papusa, acesta deosebindu-se prin roci calcaroase de origina jurasica cu varfuri taioase.

Album foto Muntii Piatra Craiului

[nggallery id=608]

Harta zonala Muntii Piatra Craiului – Carpatii Meridionali

Descriere Muntii Piatra Craiului

Altitudinea maxima a Masivului Piatra Craiului este de 2.237 metri si este atinsa in Varful la Om, cunoscut ca si Piscul Baciului. Alte piscuri de peste 2.000 metri altitudine sunt Varful Padina Popii (2.025 metri), Varful Ascutit (2.150 metri), Varful Timbalu Mare (2.177 metri), Varful Sbirii (2.220 metri) si Varful Caldarii Ocolite (2.202 metri). Cunoscutii pereti verticali, inalti de 400 – 650 metri, dintre Padina Lancii si Valea lui Ivan, au luat nastere datorita stratificarii pe orizontala a calcarelor.

Climatul zonei este specific alpin, iar temperatura medie anuala atinge valoarea de 0 grade Celsius, zona gazduind numeroase specii unice de flora si fauna dintre care amintim de garofita Pietrei Craiului, capra neagra, mistretul, ursul, lupul sau veverita. Cele mai importanta fenomene carstice din Piatra Craiului sunt Cheile Dambovicioarei si Pestera Dambovicioarei. In partea de nord-est a masivului, turistii ce ajung in zona vor descoperi Prapastiile Zarnestilor, Pestera Stanciului, Moara Dracului, izbucurile Fantanile Domnilor si Fantana lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului si Marele Grohotis, o panza de pietre instabile cu o lungime de 4 km.

Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 cand Consiliul de Ministrii a luat aceasta decizie in urma necesitatii de a proteja speciile rare. Suprafata rezervatiei a crescut de la 4880 ha pana la 9894 ha, anul 1990 fiind anul in care aceasta este declarata parc national sub denumirea de Parcul National Piatra Craiului. Raurile care strabat rezervatia naturala apartin bazinelor hidrografice Olt si Dambovita iar temperatura anuala este invers proportionala cu altitudinea. Localitatile din jurul parcului sunt: orasul Zarnesti si localitatiile Bran, Moieciu de Sus, Moieciu de Jos, Dambovicioara si Rucar. Orasul Zarnesti este parte zonei etnografice care apartine de Tara Barsei, ocupatiile localnicilor fiind in special pastoritul si agricultura. Zona culoarului Rucar – Bran are puternice accente ale arhitecturii populare din secolul al XVII-lea, planul general al locuintelor fiind tinda, celarul si odaia de locuit. Incepand cu secolul al XIX-lea apare casa cu doua niveluri, unul dintre acestea deservind ca spatiu pentru dezvoltarea industriei textile casnice (covoare, costume populare). In satele branene majoritatea caselor sunt construite din lemn, iar localnicii isi castiga existenta prin pastorit, exploatarea lemnului si agroturism.

Fauna Parcului National Piatra Craiului este reprezentata in special de nevertebrate dintre care cele mai importante pentru studiile realizate sunt arahnida si arahnida acari. Numarul mare al nevertebratelor au atras numerosi cercetatori care au descoperit 216 specii rare sau edemice de fluturi, zona adapostind chiar si o specie mentionata  pe lista rosie a fluturilor de zi din Europa, Pieris Bryoniae.

Ornitofauna este si ea destul de bogata numaranduse-se 111 specii strict protejate in urma conventiilor privind protejarea speciilor salbatice si a habitatelor naturale. Din cele 100 de specii de mamifere din fauna Romaniei, 40% dintre acestea traiesc in Masivul Piatra Craiului. De asemenea au fost identificate 21 specii de lilieci care se adapostesc in pesterile masivului sau in scorburile arborilor.

Bogatia florei din zona a fost puternic sustinuta de conditiile climatice extrem de variate. Astfel in Masivul Piatra Craiului veti gasi paduri, grohotisuri, pajisti si ochiuri de mlastina care favorizeaza diversitatea botanica. Pe teritoriul parcului turistii vor putea admira 1170 de specii si subspecii de plante, Piatra Craiului fiind gazda a 30% din speciile superioare care se gasesc pe teritoriul tarii. Garofita Piatra Craiului este unica in lume fiind simbolul floristic al zonei si care se gaseste aici pe timp de vara. Alte specii mai sunt tisa, angelica, sangele voinicului, floarea de colt, floarea reginei, bujorul de munte sau tulichina. Totodata aici veti gasi un numar destul de mare de orhidee de munte, 41 din 58 fiind prezente in zonele temperate ale rezervatiei.

Masivul Piatra Craiului este unul dintre muntii in care s-a dezvoltat puternic alpinismul romanesc deschizandu-se 200 de trasee cu dificultati variate datorita crestelor inguste si a peretilor inalti si verticali. Majoritatea traseelor au fost deschise pentru turisti intre anii 1955-1975, principalele zone unde se poate practica alpinismul fiind Valea Crapaturii, Padina Sindrilei, Padina Inchisa, Padina Popii si Zona Marelui Grohotis. Accesul catre acestea se face in general din Zarnesti iar pe langa cabanele existente, alpinistii mai pot poposi intr-o serie de refugii ca Refugiul Diana, Refugiul Sperantelor sau refugiul Castelul Craitei.

In zona Muntilor Piatra Craiului se gasesc numeroase cabane si refugii: Cabana Plaiul Foii la 849 metri altitudine si 13 km de Zarnesti, reprezinta principala baza de acces catre creasta muntelui, Cabana Curmatura (1.470 metri) este situata pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnului, Cabana Gura Raului (740 metri), Cabana Brusturet (990 metri) este situata in zona sudica a Pietrei Craiului, la capatul superior al Cheilor BrusturetuluiRefugiul Grindu (1.620 metri) se afla pe versantul de rasarit, pe Plaiul Grindului, sub Varful la Om, Cabana Pietricica se afla situata in partea de sud-est a Muntilor Piatra Craiului, intr-un cadru salbatic si izolat, la altitudinea de 1.206 metri, la confluenta Vaii Muierii cu Valea Ursului, Cabana Garofita Pietrei Craiului (1.085 metri) este asezata pe versantul vestic al Pietrei Craiului, pe Valea Dragoslavenilor, accesul se face din satul Podu Dambovitei, pe soseaua spre Lacul Pecineagu (12,3 km), Refugiul Diana (1.480 metri) este situat in Poiana Curmaturii Prapastiilor, fiind un adapost deteriorat, Refugiul Sperantelor este localizat in partea de jos a braului Cioranga Mare la o altitudine de 1.685 metri, refugiul de la Varful Ascutit este asezat pe creasta masivului la cativa metri sud-vest de Varful Ascutit, Refugiul Spirla (1.400 metri) se afla in padurea de pe muchia care desparte Valea Spirla de Valea Barsa Tamasului, Cabana Taverna Pietrei Craiului situata pe drumul care duce spre Plaiul Foii.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>