Muzeul National Cotroceni – Bucuresti

bucuresti muzee

 

Muzeul National Cotroceni

Muzeul National Cotroceni este unul dintre cele mai importante muzee din Bucuresti, situat in Palatul Cotroceni, unde pot fi vizitate spatii din fosta manastire de la Cotroceni si fostul palat regal de la Cotroceni, unde au locuit regele Ferdinand si regina Maria precum si colectiile de arta veche decorativa europeana.

Album foto Muzeul National Cotroceni

[nggallery id=1002]

Harta zonala Muzeul National Cotroceni – Bucuresti

Descriere Muzeul National Cotroceni

Ansamblul Cotroceni a fost ridicat intre 1679-1681, la vest de orasul Bucuresti de catre Domnitorul Serban Cantacuzino (1678-1688) si a fost cea mai importanta ctitorie a sa. In cadrul acestuia se remarcau biserica „Adormirea Maicii Domnului“ – asemanatoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Arges – precum si grandiosul palat domnesc, edificat in spiritul baroc – specific civilizatiei occidentale europene a acelor vremuri. Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaste cateva momente de referinta: primul este legat de numele ctitorului Serban Cantacuzino (1678-1688); al doilea dateaza din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Stirbei (1849-1853, 1854-1856) care, in 1852, il reface si modernizeaza, infiinteaza gradina de la Cotroceni (una dintre marile gradini ale Capitalei ); urmeaza edificarea palatului princiar (1893-1895), de catre arhitectul francez Paul Gottereau, dar, din nefericire, datorita rezistentei scazute a palatului, dupa cutremurul din 1977 va urma o noua etapa, cand s-a refacut in mare parte palatul, spre deosebire de constructiile medievale care au rezistat vitregiilor vremii; tot atunci s-a ridicat si o aripa noua, care adaposteste sediul Presedintiei Romaniei. Daca de-a lungul vremii Cotrocenii au servit drept resedinta domneasca, din 1895, noul palat, ridicat de statul roman, era destinat printului mostenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen.
Dupa Marea Unire, palatul a cunoscut modificari si adaugiri, efectuate de arhitectul Grigore Cerchez. Printesa si, ulterior regina Maria a lasat la Cotroceni o amprenta inconfundabila, personalizare care poarta pecetea spiritului sau cu inclinatii vadit artistice. Ansamblul Cotroceni este un caz unic in cuprinsul urbei bucurestene (dar si la nivelul teritoriului national) in ceea ce priveste multitudinea partilor sale componente, variate din punct de vedere al functionalitatii si destinatiei. Unicitatea sa este reflectata si de faptul ca, de-a lungul timpului, ansamblul Cotroceni integra constructii cu caracter laic de o mare varietate (palatul domnesc – transformat ulterior intr-unul nou, destinat mostenitorului tronului Romaniei, vechile pivnite domnesti – existente si astazi, pavilionul sau foisorul, anexele palatului, manejul, remiza auto, casa gradinarului, serele, Azilul Elena Doamna), militar (obahta – corpul de garda), ecleziastic (manastirea: chiliile, cuhniile, trapeza – sala de mese, clopotnita, biserica – piesa centrala, casele egumenesti, capela azilului – pictata de Gh. Tattarescu), feroviar (gara regala), exotic (casa amerindiana aflata in parcul palatului), monumente funerare (al micutei principese Maria, ale sotilor Davila), o intinsa gradina (o parte va deveni gradina botanica), campul de exercitii si solemnitati militare, bariera oraseneasca cu acelasi nume. Muzeul National Cotroceni este o institutie de specialitate, axata pe reflectarea istoricului ansamblului medieval si modern Cotroceni, pe evolutia si transformarile sale, survenite de-a lungul timpului. Partea medievala a Muzeului National Cotroceni este reprezentata de spatiile construite in timpul domniei voievodului Serban Cantacuzino (1678-1688). Intre 26 mai 1679 si 24 aug. 1682 – date aflate in inscriptia de pe ancadramentul usii bisericii si in aceea aflata langa fresca ctitorilor – au fost ridicate biserica, chiliile, casele domnesti, ansamblul acestor constructii formand manastirea Cotroceni, resedinta a ctitorului ei. Actualmente, in cadrul muzeului pot fi vizitate cuhnia (bucataria) manastirii Cotroceni, trapeza (sala de mese) si cateva chilii, ca si pivnita mare a caselor domnesti, spatii reprezentative pentru tehnica de constructie si pentru arhitectura autohtona de la sfarsitul secolului al XVII-lea. Fiecare interior incearca sa recompuna decorativ, cat mai fidel, un stil dupa rigorile istorismului, de exemplu, s-a pastrat in forma aproape nealterata de interventiile ulterioare ansamblul Holului de Onoare, compozitie decorativa ce aminteste de Opera din Paris, realizata de Charles Garnier, in stilul neoclasic francez. Un lung coridor, in acelasi stil cu Holul de Onoare, conduce la primul etaj catre prima incapere a palatului – Sufrageria Germana – decorata in stilul neorenasterii germane si restaurata conform conceptiei decorative din perioada Gottereau. Urmeaza Salonul de Vanatoare, decorat in stilul neorenasterii italiene, ce aminteste decoratia originara si Salonul Florilor, salon a carui decoratie murala reprezinta optiunea arhitectului restaurator.
In vecinatatea lui se afla Cabinetul de Lucru al regelui Ferdinand (Biblioteca), singurul spatiu din muzeu care nu a necesitat lucrari de restaurare. In epoca, biblioteca adapostea bogatul fond de carte de botanica al regelui Ferdinand. In prezent este expus aici un fond de carte care a apartinut familiei regale a Romaniei. Marele Salon de Receptie, reamenajat intre 1925-1926 de catre arhitectul roman Grigore Cerchez in stil neoromanesc, se invecineaza si se continua stilistic cu Sufrageria Regala Cotroceni. La etajul II al muzeului Cotroceni se pot vizita apartamentele fostei familii regale si anume: dormitorul si sufrageria decorate in stilul neorenasterii germane, Salonul Oriental folosit initial ca atelier pentru pictura si pirogravura de catre Regina Maria, urmat de apartamentul regal, salonul Henrich al II-lea si apartamentul francez. Mai poate fi vizitat dormitorul Reginei Maria, restaurat conform variantei din 1929 si Salonasul Norvegian, ansamblu unic ce reprezinta o reamenajare a budoarului Reginei Maria. Ultimul apartament, realizat in stil francez, este plasat in spatiul ocupat in perioada Gottereau de camera copiilor. Din 12 iulie 1991, prin hotarare guvernamentala, in aripa veche a palatului Cotroceni s-a organizat Muzeul National Cotroceni, aflat in subordinea Ministerului Culturii si s-a deschis pentru publicul vizitator la 27 decembrie 1991. Din acelasi an, Muzeul National Cotroceni a devenit membru ICOM – Conseil International des Musees, iar in anul 1994, a primit premiul: European Museum of the Year Award (organism al Consiliului Europei) – Special Commendation 1994.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>