Muzeul Obiceiurilor Populare – Gura Humorului

gura humorului muzee obiective turistice judetul suceava

 

Muzeul obiceiurilor populare

Situat in centrul orasului, in imediata vecinatate a Primariei, Muzeul obiceiurilor populare dateaza din 1958, fiind construit ca si muzeu etnografic reprezentativ pentru Gura Humorului.

Album foto Muzeul Obiceiurilor Populare
[nggallery id=69]

Harta zonala Muzeul Obiceiurilor Populare

Descriere Muzeul Obiceiurilor Populare

Muzeul are in componenta sa peste 2.000 de piese ce pot fi admirate de orice turist curios, pe strada Piata Republicii, Nr.2. Orice turist ce a patruns in acest muzeu, are parte de o calatorie virtuala in universul spiritual al satului de la sfarsitul secolului al XIX-lea, sat in care vizitatorul poate parcurge principalele momente ale timpului calendaristic. Muzeul ca si organizare, se intinde pe parcursul a 16 sali si 2 holuri, prezinta piese in functie de anumite tematici: agricultura, pescuitul si albinaritul, culesul si vanatoarea, pastoritul, fieraritul si prelucrarea lemnului, porturi populare din diferite zone si interioare taranesti, stergare decorative si ceramica.

Piesele autentice din colectie ofera o nota de veridicitate si originalitate, astfel incat intelegi usor cum era acea perioada. Practicile cu prilejul Sfantului Andrei sunt conturate prin: pazitul usturoiului, aruncarea caltilor pe vatra, uitatul in fantana, etc. deoarece noaptea dinaintea sarbatorii era considerata a fi dominata de strigoi iar fetele care-si cautau ursitul, trebuia sa se protejeze prin practicile mai sus mentionate.

Toate aceste reprezentari sunt clar delimitate intr-un interior de casa traditionala cu obiecte precum: lada de zestre, cuptor, icoane pe sticla, laicere, s.a.m.a.d. In ordine cronologica a sarbatorilor, ochiul turistului este incantat de expunerea obiceiurilor de iarna: curtea casei plina cu ursi, caiuti, capra, colindatorii, iar gazdele sed in pragul usii fiind inconjurati de merindele cu drag pregatite pentru a fi daruite uratorilor.

Ajunul Craciunului este incarcat de poveste si evidentiat prin prezenta la masa patrulatera, incarcate de bucatele alese, ale unei familii, ce asteapta preotul pentru a-le sfintii mancarea.

Pe masa sunt asezate 12 feluri de mancare. In mijlocul mesei se afla „colacul rotund ca Soarele si Luna“. Lumanarea nelipsita de pe masa face legatura dintre pamant si soare.

Ajungand in luna februarie, vizitatorii poposesc la fierarie. Aici sunt expuse diverse ustensile folosite la trecerea prin foc a utilajelor agricole, marcand astfel pregatirea pentru un nou an agrar.

Odata cu venirea primaverii, in luna martie, turistul face o vizita la stupina. Locatia este marcata de buduroaie scobite in trunchi de copac ce sunt sfintite cu aghiasma si tamaie, reprezentand inceputul uni nou an apicol.

Centrul satului este marcat prin prezenta bisericii, a satenilor imbracati in port popular, care participa la slujba de sfintire a bucatelor in pragul sarbatorilor pascale. Cosurile erau pline cu mancaruri specifice zonei: cozonac, pasca, oua rosii, carnati de casa, slanina si mere.

Crenguta verde de Sfantul Gheorghe, o alta ceremonie de alungare a strigoilor prin care se pune o creanga verde la poarta. Este ziua cand toate obiectele in care se prepara laptele erau purificate. Vasele erau umplute cu apa si tinute trei zile pe tinda casei dupa care apa din vase se arunca in parau. Pe vase in tot acest timp erau legate crengute verzi pentru a le pazi de spiritele rele. La urma crengutele erau desfacute si puse in hrana vitelor. Aceasta sarbatoare marca si trecerea la vara.

Targul de Sfantul Ilie, este prilej de intalnire intre viitorii membri ai unei familii, aici veneau feciorii sa cumpere lada de zestre. Prin traditie, lada de zestre era cumparata de fecior si umpluta de fata. In perioada de dinainte de Sfantul Ilie, din momentul in care se urca cu oile la munte, femeile nu aveau voie sa urce la sotii lor, nici acestia sa coboare la sotii. Ciobanii, pe langa pazitul oilor, mestereau si furcile care erau simboluri falice, aduse acasa de Sfantul Ilie. Barbatii casatoriti daruiau furca in intimitatea familiei, iar feciorii se duceau la hore si daruiau furca fetelor pe care le iubeau. Acceptarea furcii avea semnificatia stabilirii neoficiale a logodnei. Daca fata nu accepta, rupea furca.

Acestea sunt sarbatorile romanilor ilustrate intr-un mod placut si unic de catre acest muzeu.

Anual, muzeul este principalul organizator al concursului de caricatura „Umor … la Gura Humorului”, care reuneste cei mai buni caricaturisti din tara.

Muzeul obiceiurilor populare de la Gura Humorului este unic in Romania, deoarece este singurul ce a reusit sa reliefeze lumea satului bucovinean, cu sarbatorile si obiceiurile specifice zonei.

Orice turist ajuns pe plaiurile humorene este indemnat sa incerce acest inel al calendarului bucovinean, deschis de sarbatoarea  Sfantului Andrei si terminandu-se cu sarbatoarea Sfantului Dumitru, pentru a gusta din deliciile satului bucovinean.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>