Orasul Baia Mare

orase

 

Baia Mare

Baia Mare este un oras din Romania, resedinta judetului Maramures, numele vechi al orasului este: in latina Rivulus Dominarum, in germana Frauenbach, in maghiara Asszonypataka. Este cel mai important centru urban din nord-vestul Romaniei, situat la poalele Carpatilor Orientali. Orasul a fost atestat documentar in anul 1329 si s-a dezvoltat ca un centru aurifer in secolele 14-15. In 1446 orasul devine proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. In 1469, sub conducerea regelui maghiar Matia Corvinul (fiul lui Iancu de Hunedoara) orasul este fortificat.

Album foto Orasul Baia Mare

Harta zonala Orasul Baia Mare

Descriere Orasul Baia Mare

Cele mai vechi asezari in zona dateaza din perioada paleoliticului superior. S-au descoperit si semne ale sederii tracilor in epoca bronzului, iar ulterior regiunea a fost inclusa de Burebista in statul dac creat de acesta. Localitatea este atestata documentar pentru prima oara in 1329, ca si Raul Doamnelor, (Rivulus Dominarum) intr-un act al cancelariei regelui Carol Robert. Un alt document important pentru istoria orasului este cel emis la 20 septembrie 1347 de cancelaria regelui Ludovic I cel Mare de Anjou, prin care se specificau privilegiile localitatii. Totodata, documentul descrie pe larg modul de organizarea administrativa, modul in care se alegeau organele de conducere si ce competente aveau, fiind o foarte importanta sursa pentru istoria localitatii. Ca si recompensa pentru lupta dusa de Ioan de Hunedoara impotriva turcilor, regiunea Baii Mari a trecut in anul 1446 in proprietatea lui. El va dispune ridicarea Catedralei Sfantul Stefan, din care in prezent se mai pastreaza doar Turnul Stefan.
In 1469 regele Matia Corvin a acordat localitatii dreptul de a se inconjura cu ziduri de aparare, astfel fiind construita cetatea medievala a Baii Mari. Cu toate acestea in 1490 Baia Mare a fost ocupata de trupele poloneze ale printului Ioan Albert. Din 1526 Baia Mare a trecut prin mai multe schimbari ale proprietarilor, incepand cu principele Ioan Zápolya. Tot in aceasta perioada, in 1547, a luat nastere “Schola Rivulina”, sub indrumarea Bisericii Reformate, scoala care a pregatit viitoare fete bisericesti si functionari administrativi. Orasul a cunoscut tumulturile razboiului curutilor. In 1703 a scapat pentru scurt timp de sub controlul Imperiului Austriac, atunci cand Pintea Viteazul a participat cu trupele sale, alaturi de Francisc Rakoczi al II-lea, la preluarea orasului. Din 1889 dateaza prima publicatie in limba romana, “Gutinul”, saptamanal socio-literar si economic. Baia Mare se afla in vestul judetului Maramures, pe cursul Raului Sasar. Cu o suprafata a intravilanului de 234,7km2, municipiul cuprinde administrativ si localitatile Blidari, Firiza, Valea Neagra si Valea Borcutului. Datorita pozitiei orasului la poalele Carpatilor Orientali, in proximitatea orasului se afla mai multe dealuri si munti, ca Dealul Florilor (367 m), Dealul Morgau (633 m), Dealul Crucii (501 m), Ignis (1.307 m), Mogosa (1.246 m), Gutai (1.443 m), Creasta Cocosului (1450 m), Piatra Soimului (839 m), Plestioara (803 m), Dealul Bulat (683 m) s.a. Reteaua hidrografica este formata din raul Sasar, care traverseaza de la est la vest orasul, raul Firiza din apropiere cu lacul de acumulare de la barajul Stramtori, lacul Bodi de la Ferneziu si lacul de la Mogosa. Regiunea are o clima temperat oceanica – ierni reci si veri racoroase. Temperatura anuala medie este de 9,6 °C. Vegetatia regiunii era alcatuita in proportie de 80% din paduri de foioase (fagi, carpeni si stejari), care au fost defrisate si inlocuite cu culturi agricole. Pe rama depresiunii Baia Mare predomina padurile de gorun in amestec cu carpen. Specifice regiunii sunt suprafetele intinse cu castani comestibili, ele fiind cea mai mare suprafata impadurita cu castani din Romania. Fauna cuprinde multe specii cunoscute din zona carpatica: cerb, caprior, lup, vulpe, iepure, jder, veverita. Pasarile, prezente mai ales in zona padurilor de fag, sunt: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, soimul. In raurile de munte traiesc lostrita, pastravul, scobarul si stiuca.
Exista mai multe rezervatii naturale: Cheile Tatarului, Creasta Cocosului, Lacul albastru din Baia Sprie.
Depresiunea Baia Mare este situata in zona de contact dintre Platforma Someseana si Carpatii Orientali. La sfarsitul Pliocenului, aceasta regiune facea parte dintr-un bazin marin. In timpul Neogenului, in zona a avut loc o activitate vulcanica intensa, pe fondul careia s-a dezvoltat un lant muntos de 50 km lungime: Varatec – Gutai – Oas. Rocile eruptive din aceste masive muntoase au in componenta minereuri auro-argintifere si de metale neferoase: plumb, zinc, cupru, aur in stare libera si argint. Primele activitati miniere in aceasta zona sunt atestate din secolele al II-lea si al III-lea d.Hr. In jurul acestor asezari miniere a aparut si s-a dezvoltat orasul Baia Mare. In a doua parte a secolului al XX-lea, activitatea miniera a devenit nerentabila, insa regimul comunist a decis subventionarea acestui sector. Dupa caderea regimului (1989) si in baza clauzelor de preaderare la structurile Uniunii Europene, mineritul si-a incetat activitatea, toate perimetrele miniere intrand in conservare.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>