Orasul Bucuresti – Romania

bucuresti orase

 

Bucuresti

Bucuresti este capitala Romaniei si, in acelasi timp, cel mai mare oras, centru industrial si comercial al tarii. Populatia de 1.944.367 de locuitori (est. 1 ianuarie 2009) face ca Bucurestiul sa fie al saselea oras ca populatie din Uniunea Europeana. In fapt, insa, Bucurestiul aduna zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialistii prognozeaza ca, in urmatorii cinci ani, totalul va depasi patru milioane. La acestea se adauga faptul ca localitatile din preajma orasului, care vor face parte din viitoarea Zona Metropolitana, insumeaza populatie de aproximativ 430.000 de locuitori. Prima mentiune a localitatii apare in 1459, iar in 1859 devine capitala Romaniei. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul scenei artistice, culturale si mass-media. Intre cele doua razboaie mondiale, arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla ”Micul Paris”. In prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si un judet si este impartita in sase sectoare.

Album foto Orasul Bucuresti

[nggallery id=991]

Harta zonala Orasul Bucuresti – Romania

Descriere Orasul Bucuresti

Bucurestiul se afla in sud-estul tarii, intre Ploiesti la nord si Giurgiu la sud. Orasul se afla in Campia Vlasiei, care face parte din Campia Romana. La est se afla Baraganul, in partea de vest Campia Gavanu Burdea, iar la sud este delimitat de Campia Burnazului. Campia Bucurestiului, subunitate a Campiei Vlasiei, se extinde in N-E si E pana la Valea Pasarea, in S-E si S pana la Campul Calnaului si Lunca Arges-Sabar, in S-V tot pana la Lunca Arges-Sabar, iar in N-V pana la Campia Titu. S-a format prin retragerea treptata a lacului cuaternar, ca urmare a miscarii de inaltare a Carpatilor si Subcarpatilor si a intenselor aluvionari. In Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess si depozite loessoide, iar la inceputul Holocenului depresiunea era complet exondata. In acest timp raurile isi prelungesc cursurile si isi intensifica eroziunea liniara in patura groasa de loess, fragmentand astfel campia.
Campia Bucurestiului are altitudini cuprinse intre 100-115m, in partea nord-vestica, si 50-60m, in cea sud-estica, in lunca Dambovitei. Orasul propriu-zis se desfasoara intre 58m si 90m altitudine. Peste 50% din suprafata sa se incadreaza in intervalul hipsometric de 80-100m, iar pantele nu depasesc valoarea de 2 grade. Fragmentarea este mai accentuata in jumatatea estica, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2. Relieful campiei este constituit dintr-o succesiune de campuri (interfluvii) si vai (cu terase si lunci) care se succed de la nord catre sud: Campul Baneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90-95m si densitatea fragmentarii mai mare in sectorul sudic, de 0,5-1 km/km2. La contactul cu versantul Vaii Colentina, pantele pot depasi 5 grade. Valea Colentinei este asimetrica (datorita versantului drept mai abrupt) si puternic meandrata. La intrarea in Bucuresti are latimea de 0,5 km, iar la iesire, de 1,5 km. In lungul ei apar doua terase joase (de 2-3m si de 4-6m) si martori desprinsi din campuri sau din terase. Lunca este larga si bine dezvoltata pe ambele maluri, insa din cauza lucrarilor de regularizare a fost acoperita de apele lacurilor de acumulare. Se mai pastreaza doar cateva popine sub forma unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroesti si Pantelimon; Campul Colentinei (sau Giulesti-Floreasca), cuprins intre raul omonim si Dambovita, acopera circa 36% din teritoriul Municipiului, avand o inclinare usoara pe directa NV-SE (intre 80-60 m altitudine). Densitatea fragmentarii are valori cuprinse intre 0 si 1 km/km2; Valea Dambovitei este sapata in loess, avand malul drept mai abrupt si inalt (aproximativ 10-15 m), iar cel stang mai coborat (intre 4-5m in amonte si 7-8m in aval). Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stanga a raului si sunt in numar de patru. Pana la amenajarea cursului, in lunca se gaseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave si maluri abrupte. In prezent se mai pastreaza o serie de piscuri (Uranus-Mihai Voda) si popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Voda, Movila Mare); Campul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Vacaresti) se desfasoara intre Valea Dambovitei, la nord, si de raul Sabar, la sud. Scade in altitudine de la vest (90 m) spre est (60 m), predominand treptele hipsometrice de 70-80m si 80-90m, iar densitatea fragmentarii ajunge pana la 0,5-1 km/km2.
Bucurestiul se afla situat pe malurile raului Dambovita, ce se varsa in Arges, afluent al Dunarii. Mai multe lacuri se intind de-a lungul raului Colentina, in perimetrul orasului, precum Lacul Herastrau, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Si in centrul orasului exista un lac, in Parcul Cismigiu. Acest lac, fosta balta in vechiul oras medieval, este inconjurat de Gradina Cismigiu, inaugurata in 1847 dupa planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe langa Cismigiu in Bucuresti mai exista si alte parcuri mari: Parcul Herastrau (cu Muzeul Satului) si Gradina Botanica (cea mai mare din Romania si care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut si ca Parcul Titan sau Parcul IOR), precum si multe parcuri mai mici si spatii verzi amenajate de primariile de sector. De remarcat este prezenta nenumaratilor maidanezi in parcurile si pe strazile capitalei. Clima in capitala este specifica Romaniei, respectiv temperat-continentala. Sunt specifice patru anotimpuri, iarna, primavara, vara si toamna. Iernile in Bucuresti sunt destul de blande cu putine zapezi si temperaturi relativ ridicate, in timp ce in ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pana la 45 de grade la umbra) si cu putine precipitatii. Aceasta face ca diferentele de temperatura iarna – vara sa fie de pana la 60 de grade. Legenda spune ca Bucurestiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucuresti a fost intemeiat de catre Mircea cel Batran la sfarsit de secol XIV. Pe malurile Masacrului si ale Colentinei este atestata cultura paleolitica si neolitica. Pana in 1800 i.Hr. apar anumite dovezi ale unor comunitati in zonele Dudesti, Lacul Tei si Bucurestii-Noi de astazi. Sapaturile arheologice arata trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului si pana in anul 100 i.Hr., in timpul caruia zonele Herastrau, Radu Voda, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda, Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuinte dupa retragerea aureliana din 273 d.Hr. sunt atestate in secolele III-XIII, pana in Evul Mediu. Asezarea este atestata documentar la 20 septembrie 1459 intr-un act emis de Vlad Tepes, domn al Tarii Romanesti, prin care se intareste o mosie unor boieri. Cetatea Dambovitei, cum mai apare in primii ani orasul, avea rol strategic, urmand sa supravegheze drumul ce mergea de la Targsor la Giurgiu, in ultima asezare aflandu-se o garnizoana otomana. In scurt timp, Bucurestiul se afirma, fiind ales la 14 octombrie 1465 de catre Radu cel Frumos ca resedinta domneasca. In anii 1558-1559, la Curtea Veche este construita Biserica Domneasca, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta ramanand pana astazi cel mai vechi lacas de cult din oras pastrat in forma sa initiala. In 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucurestiul devine capitala Tarii Romanesti, din ordin turcesc, pentru a avea o capitala in zona de campie si aproape de Dunare, mai usor de controlat in comparatie cu Targoviste.
Din acel moment se si trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatra de rau (1661), se infiinteaza prima institutie de invatamant superior, Academia Domneasca (1694) si este construit Palatul Mogosoaiei (Constantin Brancoveanu, 1702), edificiu in care astazi se afla Muzeul de Arta Feudala Brancoveneasca. In 1704, ia fiinta la initiativa spatarului Mihai Cantacuzino, Spitalul Coltea, care a fost avariat ulterior intr-un incendiu si un cutremur si reconstruit in 1888. In scurt timp, Bucurestiul se dezvolta din punct de vedere economic; se remarca cresterea numarului mestesugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, panzarilor, salvaragiilor, zabunarilor s.a). Odata cu acestea continua modernizarea orasului. Sunt create primele manufacturi si cismele publice, iar populatia se mareste continuu prin aducerea de locuitori din intreaga Muntenie (catagrafiatul din 1798 indica 30.030 de locuitori, in timp ce cel din 1831 numara 10.000 de case si 60.587 de locuitori). Incet-incet apar o serie de institutii de interes (Teatrul National, Gradina Cismigiu, Cimitirul Serban Voda, Societatea Academica din Bucuresti, Societatea Filarmonica din Bucuresti, Universitatea din Bucuresti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Gradina Botanica din Bucuresti, Ateneul Roman, Banca Nationala, cinematografe) si inovatii in materie de tehnologie si cultura (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice). Municipiul Bucuresti a fost pana la instaurarea regimului comunist in Romania resedinta judetului Ilfov (interbelic). In acea perioada era denumit “Micul Paris” datorita asemanarii cu capitala franceza, dar si-a pierdut farmecul in perioada comunismului. In ultimul timp dezvoltarea imobiliara a starnit ingrijorare cu privire la soarta cladirilor de interes istoric din oras, in special a acelora din centrul istoric. Tratatele semnate sunt: 28 mai 1812 – la sfarsitul Razboiului Ruso-Turc, Principatul Moldovei pierde partea sa rasariteana, Basarabia; 3 martie 1886 – la sfarsitul razboiului intre Serbia si Bulgaria; 10 august 1913 – la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Balcanic; 4 august 1916 – tratatul de alianta intre Romania si Antanta (Franta, Anglia, Rusia si Italia); 6 mai 1918 – tratatul intre Romania si Puterile Centrale, care nu a fost niciodata ratificat. Bucurestiul este cel mai mare centru economic al Romaniei. Acesta realizeaza anual aproximativ 19% din Produsul Intern Brut al Romaniei si impreuna cu judetul Ilfov 21%. In Bucuresti se regaseste cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice Romaniei excluzand agricultura. Incepand cu domeniul serviciilor si terminand cu constructiile. Intreprinderile constructoare de masini (utilaj greu, utilaj siderurgic, petrolier, masini si utilaje agricole, locomotive, vagoane, avioane si elicoptere, autobuze), industrie electrotehnica, electronica, mecanica fina, optica, intreprinderi chimice, de materiale de constructie, de prelucrare a lemnului. Bucurestiul este un important nod feroviar, rutier si aerian.
Bucurestiul are un statut special in tara, fiind singurul oras care nu apartine nici unui judet. Totusi, populatia sa este mai numeroasa decat a oricarui judet. Primaria administreaza orasul si este condusa de un Primar General. Orasul are o suprafata totala de 228 km², pe care se intind 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primarie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (si numerotate in sensul acelor de ceasornic) astfel incat fiecare sa aiba in administratie o parte a centrului Bucurestiului. Primaria Generala este responsabila cu utilitatile (apa, transportul, bulevardele principale), iar Primariile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetateni si consiliile locale, strazile secundare, parcuri, scoli si serviciile de salubrizare. In Bucuresti isi au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul si Presedintia Romaniei. De asemenea, isi au sediul numeroase institutii de cultura, precum sunt: Academia Romana (fondata in 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicina, alte numeroase institute de invatamant superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondata in 1867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Nationala, fondata in 1955, 7 milioane volume; Biblioteca Centrala Universitara, fondata in 1896, 2 milioane volume, incendiata in timpul Revolutiei din 1989), s.a.m.d. Parcurile mai importante din oras sunt Parcul Herastrau (187 ha), Parcul Cismigiu (13 ha), inaugurat in anul 1860, Parcul Tineretului (200 ha) si Parcul Carol (36 ha), inugurat in 1906.


 
 
 
 
 
 

Comentarii articol: 1

 
  1. DiaVoLlITzZa
    2010-11-03
    22:06:44

    buna..:* chiar reusit.... ma bucur ca cineva sa gandit sa mai scrie si despre asa ceva decat tampenii...:)

     
 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>