Orasul Harsova

orase orase turistice

 

Orasul Harsova

Harsova este un oras in judetul Constanta, Dobrogea, Romania. Localitatea este situata pe malul drept al Dunarii, in antichitate numindu-se Carsium. Conform recensamantului populatiei din anul 2002, Harsova are o populatie de 10.097 de locuitori. Harsova este o localitate cu vechime de sapte milenii. In partea de sud-est a localitatii, pe malul Dunarii, se gaseste o asezare neo-eneolitica dezvoltata sub forma unei ridicaturi de cca. 12 metri ca urmare a distrugerii si refacerilor succesive a locuintelor din lut.

Album foto Orasul Harsova

[nggallery id=286]

Harta zonala Orasul Harsova – Dobrogea

Descriere Orasul Harsova

Cercetarile care au fost efectuate au aratat ca o comunitate umana situata aici s-a ocupat cu vanatoarea, pescuitul, cultivarea pamantului si cresterea animalelor. De asemenea, au fost descoperite si schimburi comerciale cu diverse comunitati indepartate. Epocile urmatoare sunt bine ilustrate. Pe vatra localitatii au fost descoperite numeroase asezari ce dateaza din epoca bronzului sau a fierului. Asezarile de aici erau in stransa legatura cu Histria si Tomis.

Epoca romana a avut mare importanta din punct de vedere al evolutiei celor de aici. In a doua jumatate a secolului I p. Chr. s-a realizat fortificatia cunoscuta sub numele de Carsium. In documentele vechi, cetatea era recunoscuta drept Harisova, in timp ce pe hartile germane ce dateaza din secolele XVII-XVIII apare cu numele de Chirschowa, Hirsowe sau Kersova. Cateva secole mai tarziu, in secolul al XIX-lea cetatea era prezentata sub un singur nume, Hirsowa. In secolul al XVII-lea celebrul calator Evlia Celebi, a vizitat localitatea si a afirmat ca numele acesteia provine din expresia ,,odovan hirs geliyor,,! care inseamna ,,vine ursul din ses”. Aceste cuvinte au fost spuse de sultan in momentul cuceririi fortificatiei.

Cetatea a fost devastata in urma marilor invazii, fiind de fiecare data refacuta. Sunt atestate cateva restaurari si in timpul lui Constantin cel Mare si Justinian in secolele IV-VI p. Chr. Incepand cu cea de-a doua jumatate a secolului al VII-lea contactele cu lumea rasariteana au fost oprite. Insa, in secolul al X-lea, in urma revenirii bizantinilor, au fost refacute vechile fortificatii, printre care se numara si Carsium. Se crede ca in secolul al XIII-lea Carsium era proprietate genoveza.

In perioada cuprinsa intre secolul al XV-lea si prima parte a secolului al XIX-lea, acesta a fost sub stapanire otomana, urma careia orasul a avut o mare inflorire. La acea vreme se gaseau aici 1600 case, geamii, bai, bazar si era aparat de un zid de 3000 pasi. Centrul orasului se gasea chiar pe malul Dunarii. De jur imprejur au fost realizate pravalii, depozite, banci, iar pe dealul din vest a fost ridicata scoala monumentala si biserica. Dupa o vreme, scoala a gazduit un muzeu, cel dintai muzeu regional din Dobrogei.

In timpul primului razboi mondial orasul a fost distrut in urma icendiilor. Regimului comunist a insemnat inceperea decaderii totale a orasului. Dintr-un centru al comertului cu cereale, centru administrativ si judecatoresc, a fost recladit cu o noua identitate. Au fost inchise Judecatoria, Procuratura, Muzeul. Economia a capatat un caracter mestesugaresc. Lipsit de resurse, orasul a decazut. Multi locuitori au migrat spre orasele invecinate (Tulcea, Constanta, Slobozia). In ultimii ani ai regimului comunist, toate cladirile vechi, istorice din partea centrala a orasului, lasate special in ruina, au fost demolate si s-au construit blocuri. In vecinatate s-a ridicat si o platforma industriala unde s-a construit o intreprindere de sarma si cabluri care functioneaza, si partial un santier naval ruginit astazi. La 20 de ani dupa prabusirea regimului comunist, localitatea nu-si regaseste vechiul destin.

Administratorii localitatii inca spera sa faca aici un puternic centru industrial, lucru total imposibil, in lipsa unor resurse naturale si a infrastructurii adecvate. Asa se face ca de pe stema orasului adoptata in 1933, crucea si semiluna au fost inlocuite cu semiroata dintata, simbol al unei industrii aproape inexistente, si ancora, simbol portuar, dar si al sperantei, in cazul de fata, cu totul intamplator. Pornind de la experienta altor asezari similare din Europa si din spatiul apropiat, trebuiesc puse in valoare resursele existente: lutul, foarte bun pentru materiale de constructii, calcarul, monumentele istorice care pot fi o baza solida pentru turismul cultural si apele termo-sulfuroase din amonte, excelente pentru afectiuni reumatismale.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>