Orasul Medias – Transilvania

obiective turistice judetul sibiu orase

 

Orasul Medias

Medias, in trecut Medies este un municipiu considerat cel de-al doilea oras ca marime aflat in judetul Sibiu, Transilvania. Populatia se situeaza in jurul a 55.203 de locuitori. Municipiul Medias se afla in bazinul mijlociu al raului Tarnava Mare, la un drum de 39 km de Sighisoara si 41 km de Blaj. La distanta de 18 km de Medias se afla Statiunea Balneoclimaterica Bazna, ce a fost atestata documentar pentru prima data in anul 1302. Statiunea isi asteapta vizitatorii cu izvoare de apa minerala, bogate in saruri, namol mineral si sare de Bazna. Intre Medias si Sibiu se masoara o distanta de 55 km.

Album foto Orasul Medias

[nggallery id=904]

Harta zonala Orasul Medias – Transilvania

Descriere Orasul Medias

In 1267, in prima mentiune documentara apare ca Mediesy. Numele asezarii este strans legat de numele unui trib secuiesc din secolul al IX-lea. In secolul al XII-lea si al XIII-lea regii Ungariei au asezat in zona Mediasului colonisti germani, cunoscuti sub numele de sasi. Prima atestare documentara a Mediasului, se pare, este din anul 1267. In anul 1318, sasii din Medias si cei din Seica Mare au fost scutiti de obligatia participarii la oastea regala si de asemenea au obtinut totodata si alte privilegii fiscale.

In anul 1402 regele Sigismund de Luxemburg a decis eliberarea scaunelor Medias si Seica de sub jurisdictia comitelui secuilor. In 1576 polonezii l-au ales pe Báthory István ca rege si, de asemenea, tot aici s-a ales Bocskai István in 1605 ca principe al Transilvaniei. Primul lacas de cult romanesc de la Medias a fost construit in 1826, in urma eforturilor episcopului greco-catolic Ioan Bob, care a hotarat la acea vreme si infiintarea primei scoali romanesti din oras.

S-au descoperit aici, in urma cercetarilor de suprafata si sapaturilor sistematice cateva asezari rurale. In cartierul Gura Campului a fost descoperita si cercetata intre anii 1975 si 1977 o asezare rurala cu suprafata de aproximativ 8 hectare. S-au gasit aici ramasitele a zece locuinte de suprafata, alaturi de un atelier de prelucrare a fierului. Locuintele au fost ridicate pe fundatii din piatra fara liant, avand pereti de lemn, cu acoperisul din paie sau sindrila. Trei dintre aceste spatii de locuit aveau cate doua camere, cu suprafete totale cuprinde intre 42 si 60 mp, in timp ce restul se intindeau pe suprafete de 9-14 mp.

Incalzirea se facea cu vetre sau cuptoare. Atelierul de fierarie era organizat intr-o constructie de acelasi fel si avea patru incaperi de dimensiuni mici; cea care s-a pastrat cel mai bine avea dimensiunile de 4x3m. In atelier s-au identificat urmele unei vetre si foarte probabil si ale unui cuptor de redus minereul de fier. Tot in interior s-a descoperit un mic depozit de unelte, precum si mai multe unelte din metal, o frigare si mari cantitati de zgura, dispersate pe suprafata atelierului.

Numeroase alte unelte si instrumente din fier au fost descoperite pe suprafata asezarii: cleste, compas, dalti, ferastrau, cutitoaie, cutite, balamale, crampon pentru mers pe gheata. Tot pe aria asezarii s-au mai descoperit un inel de argint si mai multe fibule din bronz si fier. Ceramica din asezare cuprinde vase de uz comun din pasta fina rosie si cenusie (oale, farfurii, strachini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pasta zgrunturoasa rosie si mai ales cenusie (oale fara toarte, strachini, capace de vas, chiupuri), vase cu decor in relief sub forma de serpi, vase cu decor stampilat si terra sigillata, de productie locala.

Alte materiale ce au fost gasite aici sunt fragmente de vase de sticla, margele din sticla, resturi osteologice de la animale domestice si de la vanat, dar si un dupondius ce provenea de la imparateasa Faustina. Conform observatiilor topografice, asezarea se gasea pe un plan ortogonal, cu o piata in centru, in jurul careia se gaseau numeroase asezari, probabil si cateva villae rusticae, semnalate prin celelalte descoperiri din zona orasului.

La distanta de 0,5 km vest de asezare s-a gasit un vechi fragment de lespede funerara pe care era ilustrat un calaret, dar si un monument ce reprezenta doi lei funerari. Este posibil ca aceste monumente sa provina din cimitirul asezarii de la Gura Campului. In punctul „Rora Mica“, situat la vest de municipiu, s-au descoperit fragmente ceramice de epoca romana. Alte materiale ceramice de epoca romana s-au descoperit in punctele „Baia de Nisip“, „Hientz“ si la iesirea din municipiu, pe partea stanga a paraului Ighisului, zona din care ar putea proveni si tezaurul mentionat la Ighisul Nou, localitate care in prezent este parte componenta a municipiului Medias. Alte obiecte precum o statueta din bronz, un pond din bronz, avand redata o figura grotesca si monede din perioada provinciei au fost gasite in zona insa nu sunt cunoscute foarte multe informatii despre acestea.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>