Palatul Cotroceni – Bucuresti

bucuresti palate palate din muntenia

 

Palatul Cotroceni

Palatul Cotroceni este sediul Presedintiei Romaniei si se afla in municipiul Bucuresti, pe Bulevardul Geniului nr. 1. In ansamblu este situat si Muzeul National Cotroceni. In anul 1679 domnul Serban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o manastire. Biserica si anexele manastiresti au fost ridicate in decurs de doi ani. Opera lui Serban Cantacuzino a fost continuata de Constantin Brancoveanu, care a poposit adeseori la manastire. In 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotarat sa utilizeze Manastirea Cotroceni ca resedinta domneasca de vara.

Album foto Palatul Cotroceni

[nggallery id=1031]

Harta zonala Palatul Cotroceni – Bucuresti

Descriere Palatul Cotroceni

La inceputul domniei Principele Carol I al Romaniei primeste ca resedinta de vara vechile case domnesti de la Cotroceni. Carol I hotaraste sa construiasca in incinta manastirii un palat, in folosinta mostenitorilor coroanei, care sa-i serveasca drept resedinta oficiala in Bucuresti. Cladirea a fost construita la finele secolului al XIX-lea, in incinta Manastirii Cotroceni, intr-o zona privilegiata, linistita si inverzita a Bucurestiului. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau in stil clasic venetian. In mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1.700.000 de lei pentru daramarea vechilor case domnesti si construirea palatului de la Cotroceni. Constructia a inceput in anul 1888. Mai tarziu, arhitectul roman Grigore Cerchez a reconceput aripa nordica in stil national romantic, adaugand o sala mare, cu o terasa deasupra si doua foisoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foisor de la manastirea Hurez. Principesa Maria si principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni in martie 1896.
Intre anii 1949-1976 Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Avariat in timpul cutremurului din 1977, lucrarile de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vladescu. In anul 1984, la ordinul presedintelui Nicolae Ceausescu a fost demolata biserica manastirii, ridicata de Serban Cantacuzino. Palatul Cotroceni a devenit dupa Revolutia romana din 1989 resedinta oficiala a Presedintelui Romaniei. Cu anumite ocazii, “zile ale portilor deschise”, palatul poate fi vizitat de catre public. Presedintii Ion Iliescu si Emil Constantinescu obisnuiau sa deschida Palatul Cotroceni publicului cu ocazia zilelor lor de nastere si onomastice. Presedintele Traian Basescu a deschis palatul pentru public pentru prima data in data de 18 mai 2008, cu ocazia implinirii unui an de referendumul care l-a confirmat in functie. Cu acesta ocazie palatul a fost vizitat de 20.000 de persoane. Palatul, biserica si manastirea reflecta trei secole de istorie de-a lungul carora un lung sir de personalitati remarcabile au luat decizii si au condus Romania de aici, incepand cu fondatorul palatului, bogatul domn Serban Cantacuzino. Printre acestia amintim pe Constantin Brancoveanu, Nicolae si Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Constantin Gheorghe Hangerli, Alexandru Moruzi, Barbu Stirbey, Alexandru Ioan Cuza, Carol I of Hohenzollern-Sigmaringen, Ferdinand I. S-a pastrat in forma aproape nealterata de interventiile ulterioare ansamblul Holului de Onoare, compozitie decorativa ce aminteste de Opera din Paris, realizata de Charles Garnier, in stilul neoclasic francez. Scara monumentala, face legatura cu primul nivel al palatului, care adaposteste saloanele oficiale. Un lung coridor ne indreapta pasii spre prima incapere a palatului: sufrageria germana – decorata in stilul renasterii germane, sufrageria a fost restaurata conform conceptiei decorative a arhitectului Gottereau. Ea reflecta gustul impus de regele Carol I in prima perioada de constructie a palatului (1893-1895). Biblioteca Palatului Cotroceni, cabinetul de lucru al regelui Ferdinand este singurul spatiu care nu a necesitat lucrari de reconstituire, pastrandu-se aproape intact. In epoca, biblioteca adapostea bogatul fond de carte de botanica al regelui Ferdinand; in prezent este expus aici un fond de carte care a apartinut familiei regale a Romaniei. Marele salon de receptie, a fost, se pare, ambitia reginei Maria de a consemna noul statut al monarhiei si prin noi lucrari de constructie la Cotroceni. Pentru aceasta au fost transformate doua incaperi din perioada Gottereau – salonul de dans si celebra sufragerie, in care, la 14 august 1914, s-a semnat intrarea Romaniei in primul razboi mondial. El se invecineaza si se continua stilistic cu sufrageria Cotroceni, aceasta din urma edificata, probabil, inainte de primul razboi mondial. Lucrarile de amenajare in forma actuala a salonului de vanatoare s-au desfasurat pe parcursul anilor 1926-1927. Pentru decorarea acestei incaperi, regele Ferdinand l-a trimis pe arhitectul Karel Limann la furnizorii traditionali ai Casei Regale.
Salonul florilor, este una din primele camere amenajate de regina Maria, un interior scaldat de lumina filtrata prin vitralii, un spatiu cu exponate al caror leit-motiv decorativ floral sugereaza actuala denumire. In sufrageria regala se afla acele inconfundabile piese de mobilier care se spune ca ar fi fost “designate” de insasi regina Maria. Acest ansamblu, compus din “marea masa a regelui Arthur” si din 24 de scaune este, in plan stilistic, un exemplu de art-deco original, propriu conceptiei reginei. Salonul oriental a avut diverse destinatii: atelier de pictura si pirogravura, studio sau drept sala de clasa pentru printese, ca apoi sa redevina salon. Mobilierul este de provenienta extrem-orientala iar piesele din bronz si portelan intregesc aceasta atmosfera.
Apartamentul regal compus dintr-o camera de lucru mica, intima, are doar cateva piese de mobilier si un dormitor incapator, cu semineu din marmura, o masa si cateva fotolii ce trec aproape neobservate, patul monumental dominand incaperea. Apartamentul regal incearca sa reconstituie atmosfera dorita de primul comanditar al palatului, regele Carol I, care aprecia vechile stiluri germane in decorarea interioarelor. Salonul Henric al II-lea face legatura cu o serie de apartamente plasate de-a lungul unui culoar in forma de “L”, incepand cu acest spatiu, mobilierul ofera posibilitatea unei incursiuni in istoria artelor decorative (un accent aparte fiind acordat Frantei). Apartamentul francez este plasat pe latura de nord-est, cu o splendida deschidere spre gradinile Palatului. Dormitorul Reginei Maria a fost restaurat conform variantei din 1929, regina Maria alegand pentru noua infatisare a interiorului stilul Tudor. Apartamentul stil Adam si Empire este un alt apartament, cu deschidere spre aripa vestica a palatului, care asociaza in cele doua incaperi stiluri ale sfarsitului de secol al XVIII-lea si inceputului de secol al XIX-lea, inspirate din formele sobre ale antichitatii reactualizate prin descoperirile de la Pompei si Herculanum. Dupa 1977, palatul a fost folosit de fostul dictator Nicolae Ceausescu drept casa de oaspeti, iar din 1991, constructia a devenit resedinta oficiala a Presedintelui Romaniei, tot de atunci, Muzeul National Cotroceni a fost deschis pentru public. Palatul Cotroceni a fost destinat sa reprezinte resedinta principilor mostenitori ai Regatului Romaniei, Ferdinand si Maria.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>