Palatul Toldalagi – Targu Mures

obiectiv istoric obiective turistice judetul mures palate targu mures

 

Palatul Toldalagi

Palatul Toldalagi a fost proiectat intre anii 1759 si 1772 de un arhitect francez, fiind caracterizat de stilul baroc. Sub infuenta acestui stil a fost proiectata si o gradina ce prezinta motive geometrice, alaturi de fantani arteziene. Exteriorul, dar si interiorul palatului au fost puternic influentate de stilul baroc si rococo francez. Constructia a fost utilizata in numeroase scopuri, in 1786 aici fiind o tipografie, iar in 1920 o banca. Dupa restaurarile de la 1960, aici a fost gazduita sectia de istorie a Muzeului Judetean.

Album foto Palatul Toldalagi
[nggallery id=701]

Harta zonala Palatul Toldalagi – Targu Mures

Descriere Palatul Toldalagi

Pe partea vestica a Pietei Trandafirior, pe fosta strada Poklos, in apropiere de turnul din biserica si manastirea franciscanilor, se afla localizat Palatul Toldalagi. De fapt, la Sud palatul Toldalagi se invecineaza cu Palatul Banyai (o cladire inalta, ridicata in stil neobaroc), iar la Nord cu Piata Teatrului (loc amenajat pe fosta manastire franciscana). Planul palatului Toldalagi are forma de patrat, delimitand astfel curtea interioara inchisa. Intrarea in Palat se face pe doua cai, una din partea din fata (partea principala) si respectiv o poarta secundara. In partea vestica a aripii nordice a cladirii este incorporat un mezanin, care a apartinut unei case mai vechi (acesta a fost integrat in edificiul Palatului). Fatada principala a Palatul Toldalagi cuprinde sase axe de goluri decorate abundent; detaliul arhitectural evidentiaza edificiul. Ancadramentul portii se deosebeste printr-o scotie adanca si ocupa doua axe in centrul fatadei. Toate elementele arhitecturale de la parter reprezinta rezultatul unor interventii efectuate de punere in valoare a monumentului dupa anul 1960. Etajul este compartimentat (exceptie facand cele doua axe mediane) de pilasi compoziti.

La o prima vedere decorul Palatului Toldalagi are forma de franjuri, care atarna de o parte si de alta de a ancadramentelor. In interiorul Palatului, salile au un decor deosebit, asemanator cu unul in stuc. Sala mare a fost compartimentata mai tarziu in doua sali mai mici. Incaperile impresioneaza prin decoratiunile alese alaturi de semineul impozant. Palatul Toldalagi reprezinta unul dintre cele mai insemnate monumente ale orasului, atestat documentar prin secolul al XVIII-lea. Contruit in Targu-Mures, Palatul este considerat unul din cele mai exigente palate nobiliare.

Palatul Toldalagi a fost construit in doua etape, intre 1759 si 1762 si intre 1770 si 1772, de catre arhitectul Schmidt Pal, urmand indeaproape planurile realizate de arhitectul francez Jean Louis D’ Orr. Acesta a gandit o cladire ce avea forma literei „U”, insa aceasta a trecut prin cateva schimbari, avand in plus un corp de cladire ce avea sa inchida partea din spate. Astfel, cladirea a fost in final realizate pe un plan dreptunghiular, cu curtea interioara cu galerii deschise. Lucrarile au fost conduse de mesterul constructor si arhitect Paul Schmidt, avand ca rezultat un subsol ce a fost acoperit cu bolti semicilindrice, un parter cu incaperi de-a lungul celor doua laturi ale curtii interioare. Mergand mai departe se observa mezaninul si un etaj, cu sala de receptie de dimensiuni impresionante, situata pe latura principala dinspre piata. Accesul spre galeria deschisa a etajului se face accesand scara de la parter, ce este sprijinita pe stalpi realizati din caramida. De aici se poate ajunge in diversele incaperi. Tavanul camerelor de la etaj a fost casetonat si impodobit cu motive florale in stucatura.

Elementul cel mai spectaculos al edificiului este fatada principala, deosebit decorata, in conformitate cu preceptele artistice ale barocului transilvanean tarziu. Sculpturile care impodobesc fatada au fost realizate de artistul baroc Schuchbauer Antal, creatorul unui adevarat repertoriu ornamentalistic baroc, bazat pe motive antropomorfe. Portalul intrarii are o deschidere ampla in arc maner-de-cos, cu cheia de arc marcata printr-un boltar cu profilatura curbilinie. Ferestrele prezinta deschideri in forma dreptunghiulara, prezentand ancadramentele din tencuiala la parter, dar si la etaj. Cele de la etaj au dimensiuni mai mari si sunt bogat decorate cu ghirlande de flori si sprancene de cornisa in forma de segment de arc.

Sub ferestre se gasesc diverse panouri ornamentate cu stucaturi ce incep de la pervaz, coborand pana la zona mediana din fatada. Alte elementele importante ce merita cu siguranta admirate sunt lezenele segmentate de la parter, pilastrii cu capiteluri compozite de la etaj, alaturi de cornisa ce marcheaza la exterior limita dintre parter si etaj. Sus, la nivelul acoperisului se remarca frontonul triunghiular, avand varful taiat de o cornisa curbata, cu laturi terminate in forma de volute, flancat de doua lucarne ovoidale. Cornisa frontonului si cadrele de piatra ale lucarnelor sunt folosite pe post de suport pentru busturile de barbati, aflate pe soclurile trapezoidale.

La nivelul fatadei se gaseste medalionul in forma ovala, avand cadrul foarte bogat ornamentat. In interiorul medalionului este un relief ce poarta imaginea unui corb cu inel in cioc. Forma acoperisului cu pantele intrerupte este specifica constructiilor din perioada baroca. In prima parte a anulor 1940, Palatul Toldalagi a gazduit banca Erdelyi Bank Rt. Al Doilea Razboi Mondial a stopat punerea in practica a planurilor institutiei. In cursul lucrarilor de reabilitare din anii 1960-1961 au fost amplasate in cladire sobele din secolul al XIX-lea, pastrate pana in zilele noastre – unele provin din castelul Haller din Sanpaul, altele din cladirile situate in Piata Bernady nr. 6, respectiv pe strada Jókai Mór nr. 26. In prezent cladirea gazduieste colectia de etnografie a Muzeului Judetean Mures.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>