Palatul Vulturul Negru – Oradea

obiectiv istoric obiective turistice judetul bihor oradea palate palate din banat

 

Palatul Vulturul Negru

Palatul Vulturul Negru, monumentul arhitectonic din municipiul Oradea a fost ridicat in perioada 1907-1908 de catre arhitectii originari din Oradea, Marcell Komor si DezsÅ‘ Jakob, in stil secession. Antreprenorul lucrarii era Ferenc Sztarill. Pana in momentul constructiei palatului, aici se gasea Palatul Arborele Verde, deseori folosit pentru manifestari culturale si politice.

Album foto Palatul Vulturul Negru

Harta zonala Palatul Vulturul Negru – Oradea

Descriere Palatul Vulturul Negru

Jakab si Komor, cei doi arhitecti au utilizat cel mai fidel limbajul stilistic al maestrului lor Lechner Ödön. Palatul Vulturul Negru este cea mai importanta reprezentare a acestui stilul din zona. Cladirea a fost de la inceput multifunctionala, avand in incinta acesteia cazino, hotel, birouri, restaurant, toate organizate pe trei corpuri asimetrice. Astazi, in cladire poate fi gasit un hotel, un cinematograf, o banca, si cateva cluburi, cafenele si restaurante, fiind un centru pentru scena sociala din Oradea. Cladirea este de colt, cu parter inalt si patru etaje, realizata din doua corpuri intre care se gaseste un pasaj vitrat cu acces spre str. Independentei, Piata Unirii si str. Vasile Alecsandri. Fatada principala ce trimite spre Piata Unirii este asimetrica si este realizata din doua corpuri mari, inegale, ce contureaza foarte bine stilul secession.

Fatada corpului din str. Independentei este organizata mai bine, avand un aer sobru. Motivul central este un corp iesit, ce este impartit in doua registre, terminandu-se intr-un atic trilobat, cu vitraliul in timpan. Vitraliul cu vulturul Negru, a devenit de-a lungul timpului emblema ansamblului. Acesta a fost realizat in anul 1909 in atelierul oradean Neumann K. In 1903 Primaria a lansat un concurs de proiecte pentru a reconstrui Hotelul Vulturul. Au fost depuse 13 proiecte pentru acest concurs, dintre care trei au fost premiate: premiul I de 1600 de coroane a fost castigat de proiectul ce avea numele “Sampanie”, al lui Komor Marcell si Jakab Dezső. Primaria a fost de parere ca nu renteaza sa construiasca Vulturul Negru, costurile de constructie fiind sunt prea mari, depasind suma stabilita la 600.000 de coroane, astfel ca s-a decis sa vanda terenul, alaturi de cladirile existente.

Dr. Kurländer Ede si dr. Adorján Emil au cumparat in anul 1906 palatul. Cei doi au depus la biroul de ingineri al primariei proiectul pentru Vulturul Negru, alaturi de cererea pentru autorizatia de constructie, acestea primind aprobare la data de 8 august 1906. In 19 noiembrie 1906 a fost demolata vechiea cladire, lucrarile la fundatie incepand in martie 1907. Tot in martie 1907 s-a hotarat ca Sztarill Ferenc sa fie antreprenorul cladirii. In noiembrie 1907 constructia era deja acoperita. Receptia cladirii a fost realizata la 16 noiembrie 1908, constructia fiind terminata in decembrie 1908. Pentru Vulturul Negru exista mai multe variante de proiecte, asemanatoare, care au aceeasi conceptie privind functionalitatea, planimetria, dar la care apar unele modificari legate de organizarea spatiilor, de conceperea fatadelor si decorarea spatiilor interioare.

Planul imobilului este ordonat in functie de pasajul interior care are doua galerii ce se intersecteaza in unghi drept, sub o mare cupola de sticla si o a treia galerie cu parter, avand iesirea spre str. V. Alecsandri (realizata de Sztarill Ferenc in octombrie 1908). La parterul cladirii, spre strada, spre piata, in interiorul pasajului se gaseau magazine. Hotelul Vulturul Negru este organizat in jurul unei curti interioare si are laturile spre Str. Independentei, Piata Unirii si culoarul din fata intrarii in pasaj. Sub hotel, la parter, spre Piata Unirii si pe coltul alaturat intrarii in pasaj functiona cafeneaua Coroana. In corpul cu turn, din partea dreapta intrarii in pasaj dinspre piata Unirii, la etajul I se gasea Banca Maghiara, infiintata in 1906 ca societate pe actiuni, directorul fiind Adorján Emil. In acelasi corp de cladire, la etajul al treilea existau apartamente. La etaj se aflau foaierul, sala mare (Nagy Vigadó) sala mica (Kis Vigadó), fosta cofetarie. Sala mare de reuniuni (Nagy Vigadó) s-a deschis in 7 mai 1909 si a gazduit numeroase spectacole si concerte. Ulterior sala a fost transformata in sala de cinematograf.

In functie de proiectele succesive modul de ornare a fatadelor a cunoscut mai multe variante. Conform proiectului din 1907 cladirea este tratata intr-o maniera baroca fiind inundata de elemente florale. Proiectul publicat in 1908 ne prezinta fatadele aproape identice cu cele realizate dar cu ornamentatie mai bogata, cu elemente decorative florale, curbilinii, vulturi si siluete umane. La cladirea realizata ornamentica este mai retinuta. Este utilizata o larga gama ornamentala de la varful acoperisului pana la parter. S-a acordat o mare atentie tuturor detaliilor si simbolurilor utilizate. Spatiile interioare cel mai bogat decorate sunt salile de interes public, cele din corpul de pe Str. Independentei: hotelul, restaurantul, ansamblul salilor de spectacole si reuniuni, cafeneaua nu mai pastraza in prezent nimic din aspectul initial. Ornamentele sunt dispuse pe toate elementele interioare (plafoane, bolti, ferestre, usi, lambriuri, balustrade, pereti, coloane, sticla sablata sau vitralii). Motivele ornamentele utilizate sunt cele florale, preluate din arta populara, dar si zoomorfe – vulturi.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>