Parcul National Piatra Craiului

atractii naturale muntii piatra craiului parc national

 

Parcul National Piatra Craiului

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervatie naturala in 28 martie 1938 cand Consiliul de Ministrii a luat aceasta decizie datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, dar si datorita frumusetii peisajului montan al Pietrei Craiului. La inceput suprafata parcului masura doar 440 ha, fata de 9.894 ha cat masoara in prezent rezervatia. Anul 1990 este anul in care aceasta rezervatie naturala este declarata parc national sub denumirea de Parcul National Piatra Craiului.

Album foto Parcul National Piatra Craiului

Harta zonala Parcul National Piatra Craiului

Descriere Parcul National Piatra Craiului

Muntii Piatra Craiului este un lant muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpatilor Orientali, dar care apartine lantului Carpatilor Meridionali, gasindu-se in nord-estul acestora. Masivul Piatra Craiului se deosebeste geologic si morfologic de masivele si grupele muntoase inconjuratoare, Muntii Leaota, Muntii Bucegi, Muntii Fagaras si Muntii Iezer – Papusa, acesta deosebindu-se prin roci calcaroase de origina jurasica cu varfuri taioase.

In anul 1952 a fost inregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei Craiului, in jur de 17.2% din suprafata totala a masivului a fost luata in considerare pentru conservare. In anul 1990 Piatra Craiului este declarat Parc National, alaturi de alte 12 parcuri din Romania. Incepand din anul 1999, odata cu demararea Proiectului Managementul Conservarii Biodiversitatii se constituie si administratia parcului. Scopul desemnarii Masivului Piatra Craiului ca si parc national este acela de a asigura conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea si incurajarea turismului, constientizarea si educarea publicului in spiritul protejarii naturii si a valorilor sale.

Primele incursiuni in Piatra Craiului se pierd in istoria vremii, fiind intreprinse de ciobani cu turmele lor si vanatori din zonele invecinate. In 1844 Anton Kurz povesteste intr-un articol despre doua excursii efectuate in inima masivului, relatand cu lux de amanunte frumusetea deosebita a muntelui. In anii ce au urmat, au aparut primii turisti alpinisti in Piatra Craiului, dar si membrii Asociatiei Carpatina Transilvana. Acestia au folosit la inceput, pentru adapost, stanile ciobanilor, construind ulterior primele cabane si refugii.

In 1881 au fost ridicate cabanele de la Plaiu Foii si Vladusca. Cabana din poiana Vladusca a avut o existenta scurta si zbuciumata, arzand in anul 1896, fiind reconstruita in acelasi an. Douazeci si cinci de ani mai tarziu (1921) este distrusa de o avalansa. Cabana Plaiul Foii a fost initial refugiu de vanatoare (tip adapost). De asemenea in apropiere fiind construite doua pichete graniceresti. In 1999 vechea cabana este demolata si construita alta noua, moderna. O organizatie care s-a implicat in constructia de cabane a fost EKE, care in 1897 a construit cabana Curmatura, in locul unui fost refugiu de vanatoare. In 1938 a inceput sa se extinda. Cabana se pastreaza si pana astazi, fiind una din cele mai importante din Piatra Craiului. Deschiderea de noi trasee catre creasta a impus construirea de noi refugii in cele mai importante zone de acces: Diana (1920-1930) si Vf.Ascutit (1945-1950). Refugiul Diana (la inceput purtand numele de refugiul Consomol) a fost mai intai adapost de vanatoare. In anul 1975 a fost reconstruit ca, cabana cu 20 locuri de catre Salvamont Zarnesti si elevii Liceului Teoretic Zarnesti (fiind folosita si ca punct Salvamont), dar a ars in 1980. Pe locul ei s-a construit un refugiu sub forma de sopron de Vanatorii de Munte iar in 2003 a fost inlocuit cu unul nou de catre Administratia Parcului. Refugiul de la Varful Ascutit a fost construit in perioada 1945-1950 fiind denumit “Refugiul 7 Noiembrie”.
A ars in 1975, fiind reconstituit in scurt timp din fibra de sticla. A fost primul refugiu iglu din Piatra Craiului. A fost inlocuit cu altul identic in 2000 de catre Administratia Parcului. Refugiul Spirlea a fost construit ca adapost pentru bateria de tunuri intre anii 1942-1945. Apoi a fost folosit ca baraca pentru muncitorii forestieri. Intre anii 1970-1972 se construieste de catre Salvamont Zarnesti un “Refugiu Salvamont” care putea fi folosit si de turisti, iar in anul 1980 arde. Se construieste un alt refugiu turistic din lemn. In 2002 a ars din nou dupa ce fusese reparat cu un an inainte. In 2003 a fost construit un refugiu tip iglu. Refugiul “Varful La Om” a fost construit in anul 2003 de catre Administratia Parcului. Piatra Craiului adaposteste un numar mare de specii de fluturi, pana in prezent fiind identificate peste 216 de specii unele rare sau endemice: Psodos coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina; Apamea zeta sandorokovacsi subspecie endemica in Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi; Pieris bryoniae specie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa, etc. Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ cu celelate grupe de vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna). Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total de 1.170 de specii si subspecii de plante. Cunoscand faptul ca in flora Romaniei s-au inregistrat 3.136 de specii spontane se poate afirma ca Parcul National Piatra Craiului gazduieste peste 30 % din speciile de plante superioare care se intalnesc pe teritoriul Romaniei. Un numar de 181 de specii sunt incluse in “Lista rosie a plantelor superioare din Romania” ca specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanta deosebita a Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de flora, in special pentru conservarea endemitelor carpatice.
Plantele protejate sunt: garofita Piatra Craiului (Dianthus callizonus) simbolul floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind unicul loc din lume care o gazduieste (este o specie endemica pentru Piatra Craiului); tisa (Taxus baccata); angelica (Angelica arhangelica); sangele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra); macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani); linarita (Linaria alpina); floarea de colt sau floarea Reginei (Leontopodium alpinum); bulbucii (Trolius europaeus); bujorul de munte (Rhododendron mytifolium), gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus), ghintura galbena (Gentiana lutea), iedera alba (Daphne blagayana), tulichina (Daphne cneorum) etc. Localitatile din jurul Parcului sunt reprezentate de orasul Zarnesti si comunele: Bran, Moieciu, Fundata pe raza judetului Brasov si de comunele Dambovicioara si Rucar pe raza judetului Arges. In cadrul localitatilor mentionate, impactul cel mai mare asupra Parcului il au: orasul Zarnesti, comunele Rucar si Dambovicioara si satele: Pestera si Magura (comuna Moieciu), Sirnea (comuna Fundata).


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>