Sinagoga Mare – Bucuresti

bucuresti lacas de cult sinagoga mare sinagoga mare - bucuresti

 

Sinagoga Mare

Sinagoga Mare din Bucuresti este un lacas de cult evreiesc din Bucuresti, localizat pe Str. Vasile Adamache nr. 11, Sinagoga Mare a fost construita intre anii 1845-1846 in Bucuresti de catre comunitatea evreilor askenazi proveniti din Polonia si este primul mare edificiu de cult al acestei obsti. Conform traditiei, pe acest loc s-ar fi aflat anterior patru mici lacase de cult iudaice ridicate de diferite categorii de meseriasi.

Album foto Sinagoga Mare

[nggallery id=1007]

Harta zonala Sinagoga Mare – Bucuresti

Descriere Sinagoga Mare

Denumirea de Sinagoga Mare a venit de la faptul ca pentru o perioada lunga de timp acesta era lacasul cel mai mare de rugaciuni al evreilor din Bucuresti. Strada pe care era situata a mostenit de asemenea numele de Strada Sinagogii, urmand ca in anul 1865 cladirea sa fie reparata. La inceputul secolului al XX-lea, au fost facute 27cateva interventii prin care a fost modificata arhitectura edificiului. Transformarile au fost facute de arhitectul Stomer in anul 1903 au dat cladirii forma din prezent. Lucrarile efectuate in 1909 au fost realizate sub indrumarea arhitectului Petre Antonescu ce urmareau efectuarea modificarilor din zona Chivotului.

In anii ce au urmat au fost facute lucrari de modernizare precum introcerea electricitatii in 1915, ridicarea scarii suplimentare ce conducea la balcoanele etajelor, a fost schimbata instalatia de incalzire centrala si au fost inlocuite decoratiile. In anul 1936, lacasul de cult a fost repictat, reprezentand stilul rococo, de Ghershon Horowitz. Dupa ce a fost avariata in urma cutremurului din 10 noiembrie 1940 si devastata de legionari in luna ianuarie a lui 1941, s-au efectuat lucrari de reparatii in 1945.

Lacasul a fost consolidat in anul 1980. In anii ’80 din secolul al XX-lea, Sinagoga Mare a fost inconjurata de un cvartal de blocuri de zece etaje in forma de U, aceasta ajungand sa fie ascunsa vederii publicului. Odata cu anul 1992, a fost gazduita aici expozitia ce poarta numele de “Memorialul martirilor evrei Rabin-sef dr. Moses Rosen”. Muzeul este administrat in total de trei persoane, un administrator muzeograf si doi ghizi-muzeografi. Intre anii 2004 si 2007 exteriorul a fost refacut, iar sinagoga s-a redeschis la 30 iulie 2007. In lista sinagogilor din Romania publicata in lucrarea “Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership Fedrom – Joint”, editata de Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania in anul 2008, s-a specificat faptul ca Sinagoga Mare din Bucuresti nu mai era in functiune (insa din anul 2010 este in functiune). Aici a slujit ca rabin doctorul Meyer Abraham Halevy in perioada cuprinsa intre 1926 si 1935.

Din punct de vedere arhitectonic, lacasul de cult este de fapt un amestec de baroc si rococo. Edificiul prezinta o bolta de forma semicilindrica, reprezentata printr-o structura de lemn cu rabit pe sipci si trestie. Fatada din latura vestica a fost incadrata de pilastri adosati. La etaj observa ferestrele mari, arcuite. La interior se face remarcat candelabrul impresionant. Sinagoga se desfasoara pe suprafata de 715 m². In interior este o atmosfera eleganta si familiara. Intreaga decoratie a fost realizata de Gherson Horowitz, fiind in totalitate uniforma. Accentul decorativ a fost pus pe peretele de est, spre Ierusalim, unde se afla Chivotul si Bima. Elementele decorative principale fiind scutul lui David – hexograma -, tablele legii lui Moise, menora si lampa de veghe, deasupra usilor dulapului sulurilor Torei. Bima este alcatuita din: estrada, alemenor (pupitrul de citire a Torei), pupitrul cantorului, binah (avon), aron kodes (sulurile sfinte ale Torei) si locurile de sezut ale rabinilor si superiorilor comunitatii.

In afara de sala mare, unde se oficia serviciul religios sambata si de sarbatori, precum si nuntile, avea si o incapere mai mica, in dreptul altarului, in care se facea serviciul religios zilnic. Stilul oficierii in Sinagoga Mare nu era “ortodox” ci “neolog”. La oficierea serviciului divin participa corul si orga, iar la festivitati erau si instrumente de coarde adevarate concerte de muzica religioasa, isi amintea Valentin Saxone. Mobilierul completeaza decoratia interioara a sinagogii, fiecare banca sau scaun are cate o placuta mica, aurie care are un nume inscris, pentru ca enoriasii erau fie “proprietari de jeturi, fie doar inchiriau locuri cu prilejul sarbatorilor. Aceste plati pentru jeturi constituiau o sursa de venituri importanta a sinagogii. Jeturile proprietate se mosteneau din generatie in generatie. Dintre detinatorii de jeturi se alegea epitropia care conducea administrativ Sinagoga”, scria Valentin Saxone. Sinagoga Mare este un martor a “normalitatii” de acum 30 de ani dar si din prezent, si atunci, dar si acum se demoleaza fara remuscari monumente. Ignoranta majoritatii noastre fata de istoria Bucurestiului continuam sa o platim si astazi.

Alte cateva lacase de cult ale capitalei ce merita vizitate sunt Biserica StavropoleosBiserica Sfantul AntonBiserica Domnita Balasa si Catedrala Sfantul Iosif.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>