Tinutul Secuiesc

 

Tinutul Secuiesc

Prin Tinutul Secuiesc se intelege vechile scaune secuiesti din Transilvania: Covasna de azi, Harghita si judetul Mures. In perioada medievala suprafata tinutului Secuiesc era compusa din asa numitele scaune, care in acea perioada purtau urmatoarele nume: Scaunul Muresului, Scaunul Odorheiului, Scaunul Ciucului si Trei Scaune. Tinutul Secuiesc este delimitat de evidente granite naturale, izoland locuitorii de tot ce se afla in afara tinutului. Obiceiurile populare stramosesti s-au pastrat nealterate in interiorul hotarelor cu intreaga incarcatura, specificitate, limba si port. Acesta este si motivul pentru care secuiul isi numeste tara cu demnitate: Tinutul Secuiesc (Tara Tinutul SecuiescSecuilor). Secuii au inclusiv o scriere proprie care este cunoscuta cu denumirea de scriere runica secuiasca. In general, scrierea runica se realiza prin daltuire in lemn, activitate care a determinat si aparitia numelui scrisului in limba maghiara – rovásírás, un scris realizat de la dreapta la stanga. Semnele au si un caracter decorativ, din acest motiv ele erau folosite si ca elemente de ornament. In aceasta regiune portile secuiesti au o splendoare specifica. In general exista o poarta separata, destinata vehiculelor si o poarta destinata persoanelor. Cele doua porti sunt legate intr-un intreg. Astfel, poarta poate fi si acoperita. Specificitatea formei este data de bolta, care poate fi intalnita sub 3 tipuri diferite. Portile secuiesti se remarca si prin inscriptiile caracteristice. In acest sens iata cateva exemple elocvente: „Pace musafirului, Binecuvantare drumetului”, „Daca ale tale intentii-s bune poarta ti-e deschisa, altfel sa ai calea batuta”, „Gazda portii e un ospitalier, care cu bratele deschise isi asteapta drumetul”. La secui traditiile sunt inca puternic inradacinate in constiinta lor: aici se mentin vii traditiile cu incarcatura lor rituala care se desfasoara Tinutul Secuiescintocmai si azi: Nunti satesti, Lasata Secului, Sarbatoarea Pastelui si Hramurile. Cu aceste ocazii sunt evidentiate porturile populare purtate cu drag si de catre tineri. Gastronomia secuiasca se bazeaza pe cateva produse alimentare de baza: cartofi, varza, carne de porc si reflecta vremea aspra si frigurile naprasnice de iarna din regiune. Sunt recunoscute bunatatile culinare pregatite cu prilejul taiatului porcului, ca de exemplu: slanina, caltabosii, carne prajita conservata in borcane. Inaintea aparitiei cartofului alimentele de baza erau meiul si secara. Cel mai apreciat condiment este chimionul din care prin prajire in ulei se pregateste ciorba de chimion. Din chimion se pregateste si „Chimionul Secuiesc”, care e de fapt o bautura spirtoasa. Cel mai larg raspandit desert este „Kürtőskalács”, care si-a primit numele de la hornul sobei, intrucat secuii numesc hornul sobei „Kürtőcső”. Astfel, „Kürtőskalács” este de marimea lemnului de foc de soba, prajitura ce respecta inclusiv diametrul acestuia. Asadar, „Kürtőskalács”, este numit acel aluat dospit care este invartit in jurul unui lemn cilindric, ce este rostogolit in zahar, iar in timpul coacerii zaharul se Tinutul Secuiesctopeste capatand o culoare de caramel, dand stralucire prajiturii. Trei Scaune se afla in coltul sud-estic al Tinutului Secuiesc: Scaunul Odorheiului, Scaunul Muresului, Scaunul Ciucului. Sunt asezate peste 90 de sate pe suprafata de odinioara a regiunii Trei Scaune. Dupa un aforism se spune ca un secui i-a cerut lui Dumnezeu sa-i dea doar o suprafata pe care sa incapa trei scaune. Cand Dumnezeu i-a infaptuit dorinta, vicleanul sau rob a ars cele trei scaune si cu cenusa lor a reusit sa imprejmuiasca o suprafata destul de mare. Aceasta suprafata, delimitata cu cenusa, a numit-o Trei Scaune. Trei Scaune n-a fost etnografic niciodata o imagine unitara. Prin cele mai importante transformari a trecut Scaunul Sepsi, insa cea mai arhaica zona este considerata Scaunul Orbai. Scaunul Kézdi (actualul oras Tinutul SecuiescTargu Secuiesc si imprejurimile), precum si imprejurimile Baraoltului se afla printre regiunea cu cele mai multe traditii, in care se manifesta cele mai vechi obiceiuri, iar arta populara este la ea acasa. Aceste meleaguri sunt recunoscute prin arta populara specifica, prelucrarea lemnului, activitati in domeniul textil si mestesugurile cu argila care joaca si azi un rol important in viata locuitorilor. Printre mestesugurile de prelucrare a lemnului care s-au impus se afla inclusiv pictura mobilei, lazile sculptate, daltuite cu decoratii. Culoarea de baza a mobilei vopsite la Tg. Secuiesc este de un verde inchis sau albastru inchis, peste care se picta coroana cu nuante vii si laleaua cu petale impletite. In Scaunul Orbai lazile realizate si decorate prin sculptura erau de culoare rosie vie si verde deschis sau albastru deschis, care erau decorate cu garoafe si trandafiri.

Tinutul Secuiesc

Mobila vopsita era un produs renumit al zonei din jurul Baraoltului, prin care astfel au fost salvate comoara ornamentala si lumea formelor specifice Scaunului Odorhei, conturand astfel stilul propriu, prin care s-a facut cunoscut. Inclusiv cioplirea lemnului a fost o indeletnicire renumita, ce s-a regasit si in aceasta zona la nivelul portilor secuiesti specifice de altfel nu doar odorheienilor, mentinandu-se pana in zilele noastre. Arta populara din regiunea Trei Scaune, prin particularitatile sale in cadrul culturii tinutului Secuiesc, este reprezentativa prin nuanta pe care o Tinutul Secuiescpromoveaza, acelasi lucru putem afirma si despre obiceiurile populare. Cele mai bine pastrate/conservate traditii, ce se manifesta si azi, sunt cele specifice sarbatorilor precum Lasata Secului. Secuiul din Trei Scaune se regaseste cel mai bine in aforisme si prin glumele cu care sunt incantati participantii la Lasata Secului. Obiceiurile de Paste au o anumita particularitate, cu acest prilej sunt evidentiate intensiv ca un obicei specific ocolirea hotarelor si udatul. Ocolirea hotarelor are caracter magic, astfel fiind asigurata protectia acestora iar prin intermediul rugaciunilor se realizeaza inclusiv legatura sacrala cu locul respectiv. Totodata, prin aceste manifestari vesele,insotite de cantece in carute se constientizeaza si in randul tinerilor amplasarea hotarelor. Obiceiurile de craciun sunt intr-o faza latenta, multe dintre Tinutul Secuiescele fiind uitate in Trei Scaune. Dintre obiceiurile religioase cel mai bine s-a pastrat pelerinajul hramului. Pentru catolicii din zona superioara a regiunii Trei Scaune, s-au format locuri de pelerinaj cu prilejul hramului, cel mai important fiind cel de langa Sanziene. Scaunul Odorheiului este unul dintre scaunele secuiesti de odinioara ca tinut independent. Este asezat in vestul tinutului Secuiesc, delimitat de Homorodul Mare si Homorodul Mic, praiele din Varsag, respectiv celelalte ape afluente. Estetica si functionalitatea constructiilor populare au fost de fiecare data combinate. Cea mai importanta functie a casei familiale a fost sa asigure conditii de viata decente, dar in acelasi timp si crearea unui climat propice unei familii numeroase. Constructia era inacceptabila fara decoratiuni. Pe grinda erau gravate inscrisuri, pe stalpurile turnuletului se afla daltuite ornamente, iar decoratiunile fatadei prin diferite tehnici de constructii faceau posibila realizarea simbolurilor. Astfel, dincolo de caracterul de locuinta, casa avea si Tinutul Secuiescfunctia de delimitare a proprietarului in societate, conferindu-i statutul social ocupat in comunitate. In constiinta secuiasca o gospodarie fara porti specifice este de neconceput, acestea conferind prin varietatea lor o imagine pitoreasca strazii; in Scaunul Odorhei, localitatea Satu Mare este cea mai reprezentativa din acest punct de vedere, fiindca in sat, prin recunoasterea valorilor arhitecturale traditionale ale portilor, ele sunt pretuite pentru viitor sau pentru generatiile viitoare. Cioplirea, daltuirea lemnului, impletitul cosurilor, ceramica reprezinta ocupatii care treptat s-au transformat din mestesuguri in meserii artizanale si astfel anumite sate s-au transformat in centre cu aceste domenii de activitate. Produsele mestesugaresti din regiune reflecta atat talentul si abilitatile mestesugarilor cat si stilul si pozitia sociala ale proprietarilor acestora. Decoratiunea poate fi intalnita inclusiv pe mijloacele de lucru obisnuite, nu numai pe obiectele distinse. In afara de functia primordiala a decoratiunilor acestea Tinutul Secuiescau fost folosite pe obiectele de uz casnic si cu scopuri magice. Palariile din paie si impletiturile se gaseau in comert si in afara hotarelor Tinutului Secuiesc. Cea mai vizitata localitate din Scaunul Odorhei este si azi Corundul, sat cunoscut ca un centru al indeletnicirilor ceramice, datorita carora a fost posibila dezvoltarea turismului. Scaunul Muresului este o zona independenta si unul dintre vechile scaune secuiesti a carui resedinta a fost orasul Tg. Mures. Scaunul Muresului este situat pe malurile a trei rauri: Mures, Niraj si Tarnava Mica. Nirajul si Tarnava Mica sunt rauri adiacente ale Muresului, iar in amonte raul dominant e Muntele „Bekecs” (muntele „Sfant” al Scaunului Muresului). „Atat din punct de vedere ornitologic, cat si din punct de vedere hidrografic, asezarea Scaunului Muresului are conditii favorabile, aici fiind acea zona a secuimii care are o clima blanda si totodata este zona cea mai fertila din punct de vedere agricol. Aici aproape ca se impletesc inmanunche spicele de grau aurii ale lui „Ceres” cu ciorchinele de Tinutul Secuiescstruguri ale lui „Bachus”; Aici gasim un pamant prielnic recoltelor si totodata o zona prielnica viticulturii,”scria Orbán Balázs. Un obicei specific zonei este ocolirea hotarului. In a doua zi de Pasti incepe stropitul in acompaniamentul muzicantilor. Scaunul Muresului are cea mai bogata cultura a dansului din tinutul Secuiesc. Pe langa dansul secuiesc de recrutare, aceasta regiune este si locul de provenienta al invartitei specifice Scaunului Muresului, si tot aici apare pentru prima data specificitatea dansului ceardas cu coloristica miscarilor secuiesti sau dansul ceardas tiganesc. Scaunul Ciucului sau Tara Ciucului este bazinul inchis intre brazii inalti ai Harghitei si ai Carpatilor Meridionali. Ciucul si Gheorgheniul sunt zonele secuimii care potrivit bibliografiei etnografice de specialitate, sunt considerate zone importante in pastrarea traditiilor. Dupa cum se stie, Scaunul Ciucului este polul frigului din Ardeal (si Romania): este o curiozitate din punct de vedere climatic. Acest lucru se datoreaza faptului ca este un bazin inchis, unde inversiile de temperatura sunt foarte frecvente, aerul rece se aduna in valea Oltului, pe cand muntii din imprejurimi au un aer mai cald chiar si iarna. Zona Ciucului este tara apelor minerale si a mofetelor, unde intalnim o gama variata de ape Tinutul Secuiesccarbogazoase cu continut de fier, saruri minerale alcaline, precum si ape minerale cu efecte terapeutice radio-active. Locuitorii din zona folosesc de sute de ani puturile de apa minerala si mofetele in scopuri curative. In satele acestei zone exista inca o serie de obiceiuri. Aproape in fiecare regiune se pastreaza Lasata Secului. Unde nu exista acest obicei vom intalni cel putin organizarea de baluri. In cateva sate din regiunea Ciucului de jos, Ciucului de Sus si a Gheorgheniului exista inca traditia vegherii mormantului sfant in Vinerea Mare si in cele mai multe locuri s-a revigorat traditia ocolirii hotarului in ziua de Pasti. Amintirea tesutului de covoare este pastrata de covorul ciucan vopsit. Importante centre de olarit au existat in Danesti si Madaras. Covoare vopsite si cergi s-au confectionat pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In unele zone mai izolate din Zona Ciucului si a Casinului si in zilele noastre se mai tes covoare vopsite din lana, cuverturi. In zonele rasfirate ale Ciucului traiesc Ceangaii din Ghimes. Acestia s-au stabilit la granitele Moldovei si Ardealului, in zona de izvor a raului Trotus. Aici nu exista asa numitele sate compacte, ci doar case rasfirate care se impart in „parauri”. Adesea acestea isi primesc numele de la cate un nume de familie (de exemplu: paraul Antalilor).

Tinutul Secuiesc

Potrivit Ceangailor din Ghimes,stramosii lor s-au refugiat in aceasta zona, incercand sa scape de recrutare, numele de ceangau nascandu-se din acest fapt: a ceangai = a pleca din comunitate. Asemanarea portului lor cu cel al ceangailor din Moldova este explicata tot prin faptul ca erau nevoiti sa se ascunda, in trecut acesta fiind creat si folosit pentru a nu fi recunoscuti de cei care ii urmareau. Un specific al stilului de viata ceangaiesc este traiul la coliba. In fiecare primavara cei din Ghimes se mutau in locuinta de vara mai apoi toamna, in jurul zilei de sfantul Mihai, se reintorceau la vatra de iarna. Principala lor preocupare era cresterea animalelor in munti si prelucrarea lemnului. Datorita pozitiei lor de granita si-au creat o cultura proprie, care include numeroase nuante carpatice, dar si moldovenesti. In ciuda faptului ca satele lor sunt destul de rasfirate cultura lor ramane unitara. Au un folclor stravechi extrem de bogat, iar obiceiul dansului popular cuprinde o gama extrem de variata. Principala forma de petrecere a ceangailor din Ghimes a fost dansul. Specialistii etnografi considera ca exista circa 35 de evenimente in cadrul carora se danseaza si aproximativ 30 de feluri de dans. Instrumentul principal al muzicienilor tarani este gordonca.

Tinutul Secuiesc

 Ai fost aici?
 
 

Comentarii articol: 5

 
  1. Dan
    2013-11-01
    09:56:15

    Nu Tinutul Secuiesc e frumos...judetele Covasna, Harghita si Mures sunt frumoase...Romania e frumoasa!!!

     
  2. covasneanu
    2013-05-13
    10:09:57

    corect se zice in ro colac secuiesc si nu kurtoskalaci

     
  3. Gabriela
    2010-09-07
    17:32:46

    Sunt romanca , traiesc aici in zona si-mi petrec vacantele in Harghita, la una dintre 'casele cu cheie'.Lacul din imagini se afla nu departe, dar mi-e teama sa dau mai multe detalii, de teama ca oaza asta de liniste va fi luata cu asalt de turisti galagiosi si, unii dintre ei, certati cu civilizatia...:)

     
  4. Roxana
    2010-08-30
    06:37:57

    E tare frumos in tinutul secuiesc...sunt atatea de vazut...iar portile secuiesti sunt deosebite...

     
  5. Csaba
    2010-06-18
    15:41:14

    Corect se scrie: Kürtőskalács si nu Kürtöskolács

     
 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>