Cetatea Dinogetia – Dobrogea

cetati cetati din dobrogea obiective turistice judetul tulcea

 

Cetatea Dinogetia

Aflata in apropierea satului Garvan, comuna Jijila, judetul Tulcea, mica insula numita de localnici Bisericuta mai pastreaza ruinele cetatii romano-bizantine si bizantine Dinogetia. Asezarea a beneficiat dintotdeauna de o pozitie naturala dominanta si a dispus de mari bogatii asigurate de pamant si ape: produse agrare, vanat, peste etc. Dinogetia a fost o asezare geto-dacica, apoi fortareata romana, mentionata de Ptolemeu pe malul stang al Dunarii, la varsarea Siretului (pe teritoriul actualei localitati Garvan, la 11 km de orasul Galati).

Album foto Cetatea Dinogetia

Harta zonala Cetatea Dinogetia  – Dobrogea


Descriere Cetatea Dinogetia

Se crede ca de la inceput Dinogetia romana se afla in partea stanga a Dunarii, la Barbosi, iar in secolul al IV lea d.C. a mutat pe popina de la Bisericuta, loc in care a stat pana la sfarsitul sec. al VI lea. Sapaturile arheologice au pornit de la initiativa lui Gh. Stefan in anul 1939, urmand sa fie continuate in anul 1949 de un colectiv. In urma acestora, s-a descoperit cetatea refacuta in vremea lui Diocletian. Au fost gasite numeroase caramizi ce purtau stampila Legiunii I Iovia Scythica, iar la mica distanta a fost descoperit un cuptor de ars tigla, impodobit cu monede de la Diocletian si Maximian. De asemenea, au fost gasite aici si caramizi cu stampila legiunii a V-a Macedonica, Cohorta I Cilicum, Cohorta a II-a Mattiacorum si Classis Flavia Moesica, dar si numeroase fragmente ceramice si monede ce datau din sec. I—III d.C, care confirma existenta unei fortarete romane la „Bisericuta” si inainte de Diocletian, dar ruinele ei n-au fost identificate.

In sec. al IV lea au fost ridicate mai multe constructii, printre care un presupus „praetorium”, o basilica, o casa („domus”), iar in exterior, la o distanta de aproximativ 100 de metri, in marginea garlei Latimea, au fost descoperite ruinele catorva terme. Cetatea, alaturi de bazilica si de alte cladiri aflate la interior s-au refacut in vremea lui Anastasius si a lui Iustinian.

Un numar destul de mare de caramizi, unele descoperite in pavajul superior al bazilicii, poarta stampila cu numele imparatului Anastasius, cateodata insotit de numele Altina, de unde foarte probabil erau aduse. Pe o balanta de bronz se afla inscris numele lui Flavios Gerontios, prefect al Constantinopolului in timpul lui Iustinian (nume care a mai fost intalnit pe un general de la Sucidava, Celei). Cetatea a fost distrusa prin foc in timpul marei invazii a kutrigurilor lui Zabergan (559), dupa care si-a revenit cu greu, incetandu-si existenta in ultimul deceniu al sec. VI, sub Mauriciu Tiberiu. Incinta cetatii romane, abandonata in sec. VII, a fost refolosita incepand cu sfarsitul sec. X, odata cu refacerea unor ziduri in timpul revenirii autoritatii bizantine la Dunare. Dupa victoria de la Dorostolon (971), a lui Ioan Tzimiskes asupra lui Sviatoslav, cneazul Kievului, a luat fiinta o asezare feudala timpurie care a dainuit pana in a doua jumatate a sec. XII.

Cercetarile in cetatea romana au dus la descoperirea nu numai a unor vestigii din aceasta perioada, ci si a unor urme din neolitic si epoca bronzului, fragmente de amfore din epoca elenistica, venind din bazinul Marii Egee, care formau o parte din obiectele importate de geto-daci si, in fine, foarte multa ceramica de factura getica; toate acestea constituie dovezi ale intensitatii locuirii la Dinogetia. De asemenea, in apropierea cetatii (la cca 2 km N-V) pe o suprafata de peste 100 metri patrati au fost descoperite cateva locuinte getice, in care au aparut vase din lut in numar destul de mare, multe dintre acestea putand fi intregite, precum si fragmente de amfore grecesti de import. Asezarea, datata – pe baza ceramicii – in secolele IV-III i. e. n., evidentiaza comunitatea de forma si tipuri cu descoperirile ceramice geto-dacice din restul Dobrogei, precum si din Muntenia si Sudul Moldovei. Iata, asadar, ca imaginea pe care o avem despre Dinogetia se completeaza cu descoperirile din aceasta mica asezare, aflata in apropierea ei si apartinand, fara indoiala, “teritoriului getic”, subordonat fortificatiei de pe insula.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>