Manastirea Caldarusani – Snagov

lacas de cult manastiri obiective turistice judetul ilfov snagov

 

Manastirea Caldarusani

Manastirea Caldarusani se afla la 40 km nord – est de Bucuresti, pe o peninsula inconjurata de lacul cu acelasi nume, pe locul unde odinioara se aflau Codrii Vlasiei. Manastirea Caldarusani este ctitorie a lui Matei Basarab ridicata in anii 1638-1639. Aici se afla o bogata colectie de arta medievala, carti vechi, cateva picturi din tinerete ale lui Nicolaie Grigorescu si o expozitie de icoane vechi in trapeza manastirii.

Album foto Manastirea Caldarusani

Harta zonala Manastirea Caldarusani – Snagov

Descriere Manastirea Caldarusani

In nesfarsitul Codru al Vlasiei, prea putin umblat si cunoscut la inceputul secolului al XVII-lea, se inalta Manastirea Caldarusani, punct viu de spiritualitate romaneasca. Monahul Casian Cernicanul, fiul spiritual al acestor locuri si primul istoriograf al manastirii, scria la 1870 ca “asezarea acestei Sfinte Monastiri este in marginea furioaselor pustietati ale apei ce se numeste Caldarosani”, “Iar locul unde sta aceasta Sfanta si Dumnezeiasca Monastire, este un ostrov cu putin de nu e ocolit tot de apa, ca despre miazanoapte este un gat care intri in Monastire…”.

In acest loc impadurit si marginit in trei parti de apa lacului, Matei Basarab a zidit Manastirea Caldarusani. Cu o lungime si o latime de 300 metri, peninsula indreptata cu varful spre est, a fost candva despartita de mal printr-un canal adanc si ingust, cu rol de aparare in vremurile tulburi. La pitorescul zonei si al asezamantului monahal contribuie din plin si apa lacului, o imensa oglinda miscatoare, de plumb topit, in zilele melancolice, avand el insusi si conferind si locului un usor aer de nostalgie. Cand soarele il priveste direct si razele se pierd in luciul apelor, culoarea se schimba in verde, albastru sau galben spre rosu-portocaliu la vremea asfintitului. Lacul are o lungime de aproape 4,5 km, iar bogatia apelor sale este asigurata si de unirea lor cu apele lacurilor Vlasia si Cociovalistea, aflate la vest de manastire. Cu o adancime de 4-5 m spre centru, lacul Caldarusani este presarat pe alocuri cu insule plutitoare, plauri impletiti natural din tot felul de ierburi si din cand in cand cu minunate flori de nufar alb sau cu irizatii roz. In afara faunei microscopice specifice, exista si atrage prin importanta ei si o alta, cea piscicola. Lacul are asadar un rol insemnat nu numai in cresterea gradului de strategie al fortificatiei, dar si prin romantismul sau pe care-l ofera in fiecare anotimp intr-o haina noua, inconfundabila.

Codrul Vlasiei, intins odinioara pe o mare suprafata, numit in prezent Codrul Caldarusanilor, isi impleteste strans viata cu activitatea desfasurata in lacasul religios de peste apa. Candva, in secolele trecute, peninsula a servit si ca mijloc de aparare a celor multi si napastuiti. Zidurile cetatii si turnul clopotnitei graiesc din plin despre aceste vremuri de bejenie. Pentru a ajunge la Manastirea Caldarusani, pelerinul se va desprinde de soseaua Bucuresti – Ploiesti si va urma calea spre dreapta, adica spre est, prin Balotesti, Silistea Snagovului, Gruiu, spre Lipia. Apoi, dintr-o data, se profileaza pe linia orizontului albul stralucitor al zidurilor de incinta peste care se inalta turlele bisericii mari. Minunatul peisaj care inconjoara lacasul religios, a fost remarcat si de istoricul Nicolae Iorga care il descria in 1916 astfel: “April a zvarlit acum mantia-i de rege tanar, numai in catifea verde si in flori albe peste aceste locuri”. “Intr-un alt loc padurile par a se atinge, imprejmuind cu totul zarile. Campia se pravale la dreapta intr-o caldare, o caldarusa, in care izvoarele puternice au intins o panza de apa ce se reinnoieste sorbita deasupra de soare. Lacul se infunda in malurile inalte, infige in ele mici golfuri ascutite; din loc in loc, ostroave marunte isi arata tepii de rogoz si ierburi inalte, li se zice cociocuri si in desisurile lor se prind pestii ce fac ici si colo vartejuri luminoase cand se zbat de bucurie in apa calduta”. Marele istoric, cu pana lui maiastra, consemneaza: “frumoasa manastire care se desfasoara mandra in fata” se profileaza “pe fondul de paduri dese, inalte, pe care le-a crutat pana acum vremea noastra… si spre care se desfac zidurile inaltate de Matei Basarab si turnurile de lemn de la trei biserici”. “… intri prin livada catifelata semanata cu flori galbene raschirate in raze, cu maciulii de puf instelat care zboara la fiecare pas si atarna scanteietor in aer, cu frunze carnoase ce se desfac din merii in floare”. “O turma paste intr-o necontenita clatinatura moale a blanilor sure si negre, pe cand magarii care o intovarasesc in rataciri, magari grosi si buhosi foarte netesalati, smulg lacomi iarba vanjoasa”.


 
 
 
 
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>