Marea Neagra

 

Marea Neagra

Alaturi de lantul Muntilor Carpati si de Dunare, Marea Neagra reprezinta o componenta importanta a cadrului natural din tara noastra. Aceasta intindere de apa intercontinentala, ce inregistreaza o suprafata de 413.488 km patrati, o adancime maxima de 2.211 metri si o lungime totala a tarmurilor de aproximativ 4.000 km, desparte Europa si Asia, fata de ea definindu-se si pozitia Romaniei in cadrul continentului european.

Marea Neagra

Pe toata desfasurarea sa, Marea Neagra uda tarmurile a sase state, printre care se numara Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina, Bulgaria si bineinteles, Romania. Aceasta comunica si cu alte intinderi de apa prin mici stramtori: de Marea Azov, situata in nordul sau, intre Ucraina si Rusia, este legata prin Stramtoarea Cherci, de Marea Marmara este legata prin Stramtoarea Bosfor si de Marea Egee este legata prin Stramtoarea Dardanele, comunicand astfel si cu Marea Mediterana. De-a lungul Marii Negre au luat fiinta si mai multe porturi, printre care se numara Constanta, Sulina, Mangalia, Odesa, Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti, Batumi, Trabzon, Sinop, Varna, Burgas, Ialta si Sevastopol.  Nu putem sa nu ne mandrim cu faptul ca Portul Constanta este unul dintre cele mai importante, avand in vedere ca acesta permite legatura cu Mediterana, Oceanul Atlantic si cu Marea Rosie, prin Canalul Suez.

Marea Neagra

De-a lungul tarmului foarte putin dantelat al Marii Negre se intalnesc cateva insule, dintre care, cea mai mare si mai importanta este Insula Serpilor si mici peninsule, cea mai importanta fiind Peninsula Crimeea. Ca si golfuri, se remarca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop sau Golful Samsun. In ceea ce priveste geneza Marii Negre, aceasta este considerata un rest al Marii Sarmatice, luand fiinta in timpul orogenezei alpino – himalayene. Cu milioane de ani in urma, in spatiul in care se gaseste in prezent Marea Neagra exista un imens ocean, numit de geologi Marea Tethys, din care mai ramasese, in timpul erei miocene superioare, un complex de bazine separate de Marea Mediterana, ce alcatuiau Marea Sarmatica. Aceasta se intindea de la Bazinul Vienei, pana in zona Muntilor Urali, iar in nord ajungea pana la Oceanul Arctic. Treptat, au inceput sa se ridice mici intinderi de uscat, reprezentate in prezent de Muntii Carpati, Muntii Caucaz, Dobrogea de Nord si patea de sud a Peninsulei Crimeea. Pe masura ce placile tectonice din substratul pamantului se miscau, au inceput sa se inalte mai multe portiuni de uscat, apa retragandu-se treptat si reducandu-si considerabil intinderea, pana a ajuns la dimensiunea actuala.

Marea Neagra

Legat de aparitia si evolutia in timp a Marii Negre, mai exista o ipoteza, ce se bazeaza foarte mult pe Legenda Potopului din Biblie. Hidrologul William Ryan si geologul Walter Pitman sustin ca actualul spatiu pontic adapostea in urma cu mii de ani o intindere de apa dulce, numita “Lacul Pontic“, aflat la un nivel cu aproximativ 180 metri mai jos decat cel actual, insa aceasta teorie este respinsa de majoritatea oamenilor de stiinta, intrucat foarte multe aspecte nu au o explicatie certa.

Numeroasele studii intreprinse de specialisti asupra spatiului Marii Negre au demostrat ca pe parcursul intregii sale evolutii, Marea Neagra a dobandit mai multe caracteristici particulare, ce ii confera o unicitate in intreaga lume. Apele Marii Negre sunt ape salmastre, ce se caracterizeaza printr-o salinitate foarte scazuta, in comparatie cu cele ale altor mari si oceane. De asemenea, lipsa curentilor verticali au dus la aparitia a doua staturi de apa, salinitatea crescand treptat de la suprafata spre adancime, unde nu exista viata, datorita concentratiei mari de hidrogen sulfurat. Un alt aspect ce influenteaza salinitatea apei este reprezentat si de faptul ca in Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ce aduc o mare cantitate de apa dulce. Printre cele mai importante astfel de fliuvii se numara Dunarea, Nistrul, Bugul sau Niprul. Din cauza acestei salinitati scazute si numarul speciilor ce traiesc in Marea Neagra este mult mai mic, in comparatie cu Marea Mediterana. Se gasesc totusi aici in jur de 1.500 de specii de animale, cele mai multe fiind nevertebrate: midii, stridii, meduze, scrumbii, hamsii si sturionii: morunul, pastruga si nisetrul, delfini si chiar foci in zona Caliacra. In imediata apropiere a marii isi fac simtita prezenta diverse pasari si pescarusi, iar ca si plante, trebuie mentionate algele inferioare, algele rosii, verzi si brune.

Marea Neagra

Inca din cele mai vechi timpuri, Marea Neagra a reprezentat un real interes pentru popoarele din imprejurimi, intrucat reprezenta o cale de legatura propice, prin intermediul careia acestea puteau interactiona cu celelalte civilizatii. Primii locuitori de pe tarmurile marii au fost popoarele indo – europene. In timp, tarmurile acestei intinderi de apa, numita de greci “Pontul Euxin” (de unde si denumirea de spatiu pontic), au fost colonizate, fiind ridicate numeroase cetati si orase, printre care se numarau: Phanagoria, Kimmerike, Apolonia Pontica, Mesembria, Odessos, Callatis, Tomis, Histria, Tyras, Olbia, Theodosia, Dioscurias sau Phasis. Dupa greci, bazinul Marii Negre a fost dominat, succesiv, de daci, romani, turci si rusi. In tot acest timp, Marea Neagra a fost cunoscuta sub numele de “Pontos Euxeinos“, “Mare Scythicum” sau “Mare Maggiore“. Denumirea de Marea Neagra a fost folosita incepand cu expansiunea spre nord a Imperiului Otoman, in secolul al XV-lea.

Marea Neagra

In prezent, Marea Neagra reprezinta o adevarata bogatie pentru tarile care au deschidere la tarmurile sale, beneficiind de un important potential turistic. Au luat astfel nastere o serie de statiuni turistice mai mult sau mai putin cunoscute, care fac deliciul turistilor ce viziteaza tarmurile Marii Negre in perioada sezonului estival. Printre cele mai importante astfel de statiuni litorale se numara: Suhumi si Butumi, in Georgia, Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna si Burgas, in Bulgaria si Navodari, Mamaia, Constanta, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai si Vama Veche, in Romania.

Marea Neagra

In ceea ce priveste tarmul romanesc al Marii Negre, acesta constituie aproximativ 6% din lungimea totala a tarmurilor, intinzandu-se pe aproximativ 245 km. Toata aceasta lungime poate fi divizata in doua sectoare: cel de nord, unde plajele beneficiaza de un nisip foarte fin, adus de Dunare si cel sudic, intre Capul Midia si Vama Veche, caracterizat prin faleze inalte si plaje mai mici. In zona nordica a tarmului Marii Negre, la varsarea Dunarii in mare, a luat nastere o delta superba, declarata unica in Europa: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, vizitata an de an de numerosi turisti fermecati de frumusetea peisajelor intalnite in acest adevarat paradis natural. Pe langa importanta turistica, Marea Neagra prezinta si o importanta economica destul de ridicata, datorita resurselor naturale ce sunt exploatate din platforma sa, precum petrolul, sarurile si gazele naturale.

Marea Neagra

 Ai fost aici?
 
 

0 Comentarii

 

Fii primul care comenteaza acest articol.

 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>