Turnul Dogarilor – Bistrita

bistrita turnul dogarilor turnul dogarilor - bistrita

 

Turnul Dogarilor

Municipiul Bistrita reprezinta unul dintre cele mai importante centre urbane medievale din Transilvania, consemnand obiective istorice bine conturate, de mare valoare urbanistica si arhitecturala. Valoarea remarcabila a monumentelor istorice, printre care se numara si Turnul Dogarilor confera localitatii un potential turistic cu valente culturale deosebite. Analiza sistemului de fortificatie a municipiului Bistrita, din care facea parte si actualul Turn al Dogarilor, permite intelegerea cadrului fizic de evolutie a asezarii precum si perceperea relatiei dintre comunitate si structura sa urbanistica.

Album foto Turnul Dogarilor

Harta zonala Turnul Dogarilor – Bistrita

Descriere Turnul Dogarilor

Bistrita s-a format pe un teritoriu nou in care nu se gaseau retele stradale sau sisteme defensive antice, asa cum a fost cazul altor asezari medievale, precum Clujul, Turda, Alba Iulia. Nevoia de securitate a locuitorilor a determinat ridicarea intr-o prima etapa a unei cetati de refugiu pe platoul dealului ce strajuieste inspre nord asezarea, deal care a luat numele tocmai de la cetatea cu val si sant – ”Burg”. O perioada de timp acest refugiu a asigurat o oarecare protectie locuitorilor asezarii, dar a fost o solutie insuficienta pentru a satisface cerintele unui centru urban. Conform legislatiei urbane medievale germane o asezare atingea statutul de oras doar daca reusea sa-si ridice o incinta de piatra si sa intretina o armata proprie. Astfel, castigarea autonomiei urbane implica si construirea unei incinte de piatra care sa delimiteze spatiul fizic si statutul juridic si etic al locuitorilor cetatii. La Bistrita, castigarea statutului de oras regal si ridicarea fortificatiei se desfasoara oarecum concomitent.
Realizarea acestei fortificatii, inceputa in anul 1465, a presupus un urias efort financiar si contributia sustinuta a locuitorilor orasului, dar si inteligenta tehnica de a folosi cat mai eficace facilitatile naturale ale terenului si de a asigura o aparare cat mai buna. Bistrita, fiind asezata pe o terasa joasa, flancata de dealuri, era greu de aparat. Singurul aliat natural era raul Bistrita si terenul mlastinos din jur, care au fost exploatate cu folos, prin dirijarea unor canale, santuri si amenajarea unor iazuri devenite forte propulsatoare pentru mori si pescarii, realizand totodata un cadru suplimentar de aparare. Urmatorul baraj construit consta dintr-o incinta continua de zidarie si un sistem complex de turnuri si porti, elemente definitorii ale tipologiei orasului medieval. Intr-un interval de doua decenii fortificatia a devenit functionala, iar pe parcurs a primit o serie de imbunatatiri. Martorii ramasi din zidul de incinta arata ca acesta a avut o inaltime de aproximativ 9,5m, cu fundatii puternice si o grosime de pana la 1,4m. In partea superioara zidul avea o ambrazura pentru trageri, iar spre interior un drum de rond sustinut pe console de piatra sau lemn. Traseul era intarit prin bastioane de forma rectangulara care depasesc linia incintei pentru a asigura o supraveghere cat mai buna si a oferi unghiuri de tragere multiple, dupa cum arata Turnul Dogarilor de pe latura sudica a cetatii. Finalizarea construirii zidului avea sa se incheie undeva in anul 1545, zidul ridicat avand atunci o inaltime de 10m si o grosime de 2m, fiind inconjurat de un sant de aparare cu o adancime de 3m, umplut cu apa printr-un canal derivat din raul Bistrita. Tot atunci, din loc in loc, au fost amplasate nu mai putin de 18 turnuri si bastioane de aparare, edificii ridicate pe cheltuiala breslelor. Printre acestea de retinut sunt: turnul rotarilor, dogarilor, franghierilor, tamplarilor, aurarilor, macelarilor, selarilor, fierarilor, croitorilor. Conform prescriptiilor din tratatele de arta militara, turnurile trebuiau sa fie suficient de apropiate pentru a se apara reciproc, si in acelasi timp, fiecare trebuia sa ramana o citadela, o fortificatie independenta. Singura latura pe traseul careia nu s-a socotit necesara adaugarea de turnuri a fost latura de vest, protejata de bastioane puternice ale celor doua porti: Poarta Ungureasca si Poarta Spitalului. Cum Bistrita nu s-a gasit in prima linie de rezistenta aflate in calea primejdiilor, sistemul sau de aparare s-a pastrat in formele impuse de arhitectura militara de factura gotica si renascentista, spre deosebire de alte burguri nevoite sa-si adapteze permanent sistemele de aparare in functie de evolutia tehnicii de razboi si a armelor de foc.
In urma dispozitiilor Curtii Imperiale de la Viena, sosite in anul 1863, bistritenii au fost nevoiti sa inceapa daramarea fortificatiilor, portilor si turnurilor. Daramarea vechilor ziduri reprezenta, in mod simbolic, o rupere de trecutul bazat pe privilegii, o victorie a libertatilor de miscare.
Singurul turn care s-a pastrat pana in zilele noastre a fost Turnul Dogarilor. Acesta a fost folosit, in trecut, ca spital pentru bolnavi psihic, dar si ca loc de detentie a prostituatelor, care erau puse in lanturi inainte de a fi tintuite la stalpul infamiei, din Piata Centrala, unde gadele orasului le aplica lovituri cu biciul, inainte de a fi alungate din cetate cu maturile de catre femeile venerabile ale orasului. Ulterior, turnul a avut si alte utilitati functionand ca sediu pentru cercetasii bistriteni si apoi ca azil de noapte. La momentul actual, Turnul Dogarilor adaposteste o inedita galerie de papusi si masti incluzand aproximativ 700 de exponate creatia baronului Alexandru Misiuga. Construite intr-o perioada relativ scurta de timp, turnurile care intareau incinta orasului, realizari ale arhitecturii militare gotice, erau asemanatoare ca infatisare. Turnul Dogarilor din zona centrala a Bistritei, singurul care s-a pastrat din totalul de 18, are o inaltime de 25 de m. Constructia are trei nivele, din care cele superioare au spatii cu incaperi si ferestre. Partea inferioara, necompartimentata, a fost folosita ca magazie, avand un portal masiv spre oras. De aici se asigura, printr-un tunel subteran, legatura cu Abatia Benedictinilor, de unde tunelul continua spre Catedrala Evanghelica, ca apoi sa ajunga pe dealul fostei cetati de pe Burich, un deal situat in apropierea orasului. Ca plan, el este o constructie rectangulara, dimensiunile lui fiind de 6,3m/9,9m. Fata de zidul de incinta are o retragere de 2m spre interiorul orasului vechi, iesind spre exterior cu 5,1m. Constructia este realizata din piatra, iar spatiul interior este compartimentat in doua zone, printr-un perete despartitor cu o grosime de 0,65m.
Zidurile exterioare au o grosime de 1,1m spre exterior, iar spre interiorul orasului de 1m la parter, iar la restul etajelor de 0,8m. Parterul este de fapt un demisol inalt de 2,5m. Intrarea in acest spatiu se face dinspre oras, printr-o usa cu un ancadrament de piatra in arc frant. Exista un astfel de ancadrament, la o usa ceva mai mare si in spatiu interior, asigurand accesul spre primul etaj. Acesta este luminat prin doua ferestre, una indreptata spre Schiferberg, alta spre S, ferestre care serveau ca guri de tragere. Urmatorul etaj cu o inaltime de 3m are o incapere boltita. Se poate ajunge aici printr-o scara abrupta si ingusta de piatra. La acest nivel se remarca doua ferestre in ancadrament de piatra spre zidul de centura. Au o marime de 0,6m x 0,8m. Accesul spre etajul superior se realizeaza printr-o alta scara ingusta. La acest nivel se gasesc ferestre pe fiecare perete, sunt inguste avand dimensiuni de 0,3m x 0,8m. Deasupra spatiului ce cuprinde casa scarilor exista o camaruta luminata de o fereastra indreptata spre oras. Turnul are un acoperis abrupt acoperit cu tigla, inaltimea lui la cornisa fiind de 10,5m. Turnul Dogarilor face parte din patrimoniu cultural al municipiului Bistrita alaturi de alte cladiri cu o valoare istorica deosebita, conturand specificul national al culturii orasului. Acest turn a ramas in peisajul municipiului ca o marturie clara a evolutiei sale istorice.


 
 
 
 
 
 

Comentarii articol: 1

 
  1. rovana berchesan
    2013-01-14
    18:35:28

    mi-a placut si as vrea sa il vizitez cat mai repede.

     
 

Ai fost aici? Vrei sa mergi? Scrie-ne parerea ta!

 



XHTML: Puteti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>