Podisul Transilvaniei

Tweet

In centrul Romaniei, imprejmuit de trei grupuri muntoase masive, Carpatii Occidentali, Carpatii Meridionali si Carpatii Orientali, se gaseste renumitul Podis al Transilvaniei, zona cu un caracter continental, asemeni Muntilor Carpati si a Campiei de Vest.

Aici temperatura variaza pe toata perioada anului, anotimpurile fiind antitetice, verile sunt extrem de calde, iar iernile foarte reci. Podisul Transilvaniei prezinta o bogatie de forme de relief, de la campii si podisuri, pana la depresiuni. Trei depresiuni formeaza celebra Depresiune a Transilvaniei, si anume Depresiunea Mures – Turda, Depresiunea Sibiului, si Depresiunea Fagarasului. In schimb, Podisul Transilvaniei se gaseste pe o mai mare intindere, extinsa pe Podisul Tarnavelor, Podisul Hartibaciului, Podisul Secaselor, Campia Transilvaniei si Podisul Somesan.

In interiorul arcului montan s-a produs o schimbare nu foarte des intalnita, datorita eforturilor de cutare si ridicare a muntilor din jur. A avut loc o scufundare pana la adancimea de 4500 de metri. Podisul s-a format prin sedimentarea pe straturi aproape orizontale, care au fost boltite sub forma unor domuri sub care s-a descoperit gaz metan, bogatie care a facut celebra aceasta zona.

Podisul Transilvaniei este constituit din dealuri si depresiuni submontane, precum Almas, Sibiu, Podisul Someselor, Campia Transilvaniei, Podisul Tarnavelor, dar si numeroase ape curgatoare, printre care Somes, Bistrita, Niraj, Tarnava Mare, Tarnava Mica, Olt, Sebes si Mures.

Podisul Transilvaniei s-a format pe un fundament de orogen, fiind peneplenizat de mai multe ori. Dupa aceste procese s-a produs o fosilizare in panonian, partial si dacian, urmand ca mai apoi sa fie nivelat prin eroziune. Cateva margini ale podisului se laudau cu piemonturi, insa, in perioada cuaternarului, s-a inaltat si s-a fragmentat. Treptat, acesta a ajuns sa fie impartit in cinci subtipuri. Cele cinci subtipuri sunt: podis format pe sedimentar paleogen si miocen, podis format pe sedimente mio-pliocene, dealuri si coline si depresiuni largi marginale, unde amintim Depresiunea Iara – Vlaha – Gilau si Depresiunea Almas – Agrij.

Au fost numeroase discutii cu privire la caracterul podisului. Una din ele viza impartirea acestuia in functie de trasaturi. Partea nordica este in totalitate reprezentata de Podisul Somesan, apoi in centru Campia Transilvaniei si intre Mures si Olt se gaseste Podisul Tarnavelor. Zona este deosebit de pitoreasca, prin panorama deosebita pe care o ofera, si prin lacurile care au fost formate pe masivele de sare, precum Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda si Sovata. Solurile predominante sunt cernoziomurile, celebre pentru bogatia in humus, solurile argiofluviale, solurile brune si cele acide.

Zona a inceput sa fie extrem de vizitata datorita pozitionarii excelente a rezervatiilor naturale Fanetele Clujului, Poiana Narciselor, Padurea Mocilar, celebrul Lac fara fund de la Ocna Sibiului, Rapa Rosie si Vulcanii Noroiosi de la Hasag.
Orasele care sunt renumite prin pozitionarea lor in Podisul Transilvaniei sunt Cluj Napoca, Sibiu, Targu Mures, Bistrita, Alba Iulia, Medias si Turda.

Cele mai populare asezari de aici sunt cele de tip compact, al caror nucleu a fost initial fortificat. Insa, in Campia Transilvaniei se observa si asezari adunate si dispersate.
Depresiunea Transilvaniei a atras atentia prin marile cantitati de gaz metan de care dispune, dar si prin celelalte bogatii naturale pe care le ofera, precum carbunele brun extras in Bazinul Almasului si sarea. Podisul Transilvaniei ofera si o serie de resurse fizico-geografice, ca hidroenergie, pasuni, paduri si izvoare minerale.

Agricultura pune accentul in special pe pomii fructiferi, pasunile si fanetele asezate de-a lungul vailor, fiind situate in depresiuni si pe Campia Transilvaniei si Podisul Secaselor.
Turismul cultural a fost puternic dezvoltat, in special prin orasele Sibiu, Alba Iulia, Cluj Napoca si Sighisoara care o ofera o larga paleta de monumente istorice si culturale.